Așteptare

Trec anii parcă nici n-au fost,

Fug amintirile acelor clipe

Dintr-un trecut tot mai îndepărtat,

Doar inima refuză să se miște

Din leagănul din fire ale vieții efemere făurit.

Se leagănă și-așteaptă

Bătând în ritmul ei,

Așteaptă clipa-n care

Va sta față în față

Cu cea ce are cheia

Ce poate orișicând

Elibera sufletul trist

Din a singurătății colivie.

I-aud sunetul mut,

Văd în privirea ei dorința

De a-și vedea de drumul ei,

Dar știe că-n această viață

Îi este hărăzit

Să bată așteptând

Iubirea să o caute,

Cheia să-i dăruiască,

Sufletul să-l elibereze.

Privește cu speranță

Spre Zarea Sorții

Ce-i pare atât de-ndepărtată,

Se leagănă și tace,

Tace și se leagănă,

Surâde și se miră

De frumusețea

Ce-n fața ei se desfășoară.

Ar vrea ca și sufletul

Să se bucure de lucrurile simple,

De îmbietorul parfum al florilor de tei,

De iarba verde din poiana vieții,

De susurul izvorului cu apă cristalină,

De luna dintre stele

Ce răsare când ziua se îmbracă în noapte,

De viața în sine

Ce stă agățată de aripile timpului

Ce zboară spre o lume ce pentru noi

Este uneori, doar o utopie.

Sufletul însă stă în a sa colivie

Și-așteaptă precum inima,

Iubirea ce deține cheia

Numită Libertate.