Tăcerea

Mă plimb prin gânduri de resemnări încărunțite,
Mă pierd prin timpul oprit să-mi mângâie așteptarea,
Tăcerea mă-nvăluie, m-alintă, îmi șterge durerea,
Îi simt prezența, știu că-i acolo,
Ascunsă-n parfumul secundei oprite în loc
S-asculte chemarea clipelor de care mi-e dor.
În mine ai rămas, ești o frunză ce-adie,
Se zbate, respiră, se luptă cu moartea,
Se preface în fluture și zboară din celulă în celulă
Și viață îmi dă, și focul reaprinde,
Și-mi e atât de bine prin gânduri pierdută,
În singurătatea iubirii ce știe să-mi fie
Dulce melodie ce poartă un nume
Pe care doar inima îl cunoaște.
Mă plimb prin gânduri aparent indiferente,
Te caut, te găsesc în ființa pierdută
În tăcerea secundei de iubire.

S-ar putea să-ți placă și

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperă mai multe la Irina Cristina

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura