Stări

Îmi cântă amorul tăcerea,
Îmi ascultă cuvintele iubirea
Care se plimbă aiurea
Pe cărări ce duc nicăierea.

Stări

Îmi curge din inimă destinul,
Se prelinge încet chinul
Schițându-și treptat apusul…
Și așteptând nerăbdător răspunsul…

S-a dus zburând durerea…
A apărut zâmbind mângâierea…
Din senin s-a luminat zarea,
Și-a apărut deodată sclipirea
În ochii în care se citea amintirea.

A rămas doar un sunet mut
Pe cărările de argint ale unui gând de împrumut.
Tac…și-i ascult suspinul de temut,
Privind spre cerul abătut.

Citește și:  Alter ego

You may also like...

1 Response

  1. septembrie 29, 2021

    […] Acele amintiri din acel timp călător, […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *