Irina Cristina Țenu Şiroaie de ceai roşu
Curg din al meu suflet
Tocmai dezmorţit
Şi se transformă-n ploaie
Ce cade peste foaie
Precum un veşnic legământ.
Trezesc brusc şi condeiul
Ce aţipise zău,
Şi-l pun din nou la treabă
Să-nşire peste timp
Cuvinte nemuritoare,
Din ele lumea să îşi facă
Un şirag de pus în dreptul inimii rănite.
.și uite cum ai înșirat râuri de cuvinte, șiroaie de ceai roșu, bucurie de sambata cu iz de inspirație și..respirație..tihnita! Te ador..
Şi uite cum mi-ai făcut inima să simtă fiorul cald al sufletului frumos ce ştie din orice să creeze o poveste aparte. Te îmbrăţişez cu drag! Sâmbătă faină să ai!