Versuri aurii
Secundele se scurg pe toamna ce-și scrie la lumina lunii drama. Pârjolesc totul în treacăt. Și verdele viu al copacilor falnici, și surâsul razelor de soare, și inima ce mult mai doare. Frunzele-i mor, mormântul lor rece e acoperit de pașii timizi ai umbrelor calde ale sufletelor care au vrut să mai vadă o dată lumea în care au trăit. Condeiul auriu călimara o atinge și suge cu sete din cerneala timpului mort dar înviat de versul pătimaș, ce se joacă cu metafore ruginii, care spun povestea toamnei, a copacilor dezgoliți de patimi, a strugurilor copți în vie, a foșnetului din sufletul picătură de iubire. Secundele trec prin clepsidra din…
Ce simplu ar fi
Ce simplu ar fi de nu mi-ar fi gândul condei. De la răsărit la apus, mănunchi de idei. De n-ar picta cu atâta ardoare iubirea-n floare, Sentiment și culoare, în sufletul ce moarte nu are. Ce simplu ar fi de nu s-ar stârni furtuni. De visele lor n-ar cânta la harpa sufletului Și-ar stârni dezgolite pasiuni. Ce simplu ar fi să oprești zborul timpului. Ce simplu ar fi de cântul din suflet Nu și-ar face cuib în inima arsă De-o lacrimă răstignită pe un urlet De iubire, din privire, ștearsă. Ce simplu ar fi de n-aș picta Acea iubire străină.
Şiroaie de ceai roşu…
Şiroaie de ceai roşu Curg din al meu suflet Tocmai dezmorţit Şi se transformă-n ploaie Ce cade peste foaie Precum un veşnic legământ. Trezesc brusc şi condeiul Ce aţipise zău, Şi-l pun din nou la treabă Să-nşire peste timp Cuvinte nemuritoare, Din ele lumea să îşi facă Un şirag de pus în dreptul inimii rănite.
Meşterul
Astăzi… Gândurile senine, Bucuriile firave, Curcubeul de vise, Tristeţile făr’ de glas Vor să iasă-n grabă Dintr-un suflet care Le-a fost adăpost Vreme -ndelungată. Ele au hotărât să călătorească Într-o lume -n care Se aude că trăieşte-un meşter Tare priceput în a făuri Simboluri ce se numesc litere Şi pe care apoi, frumos le uneşte Pentru a crea cuvinte… Astăzi însă, Bătrânul meşter făurar Nu vrea să se ridice De pe scrinul său. Astăzi, alege să ignore Al gândurilor strigăt, Al bucuriilor glas Al viselor imbold, Şi al tristeţilor rugăminţi fierbinţI. Astăzi, el tace… Şi-şi odihneşte peniţa Cea din greu muncită. Resemnate…. Gândurile, bucuriile, visele chiar şi tristeţile Se-ntorc în…
Valsul literelor
Intr-o zi Dintr-un an Intr-un timp Dintr-un anotimp Eu Un actor grabit de pe scena vietii Am pornit Intr-un vals al literelor Un vals Ce splendid rasuna Din sufletu-mi De visuri si sperante plin Un vals Cu un partener ce mi-a fost, Imi este si-mi va fi o viata Fermecatorul meu condei. 1,2,3, 1,2,3, Frumoase litere apar Din condei ca prin farmec Si-ncep a valsa In cuvinte a se transfoma. 1,2,3 1,2,3 In pasi de cuvinte Sufletul mi-l alina. Zi de zi. Sursa foto: celiagomez.es
