Irina Cristina Țenu Mititei cu carmin, bambus şi sfeclă roşie – comercializați ca produs premium!
7 din 10 mărci de cârnați afumați conţin aromă de fum!
4 din 10 mărci de muștar conțin făină de grâu!
4 din 10 sosuri ketchup conţin aroma de tomate!
7 din 10 mărci de pâine feliată conțin conservanți alimentari!
Unul din doi români consumă bere la PET!
Asociația Pro Consumatori (APC) – Vocea consumatorilor din România, singura organizație de utilitate publică în domeniul protecţiei consumatorilor, statut obținut prin H.G. nr. 1106/2005, organizație cu activitate neîntreruptă de peste 32 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor (www.apc-romania.ro), singura organizaţie din România care este membru în Organizația Europeană a Consumatorilor din anul 2005, a realizat o analiză a mititeilor, cârnaţilor, muştarului, ketchup-ului şi berii comercializați în rețeaua marilor magazine în această perioadă, atât din punctul de vedere al ingredientelor folosite la fabricarea acestora, cât și al componentelor nutriționale.
Mititeii sunt semipreparate culinare realizate din amestec de cărnuri, provenite de la o specie sau mai multe specii, apă, condimente, sare şi bicarbonat de sodiu.
Ingredientele regăsite în compoziția mititeilor analizati, în afara combinaţiilor de cărnuri, sunt următoarele: aromă de carne, bambus, sfeclă roşie, fibre de cartofi, extract de drojdie, zahăr, proteine vegetale din fibră de mazăre, slănină, seu de vită, apă, sare, sare iodată, sare de mare neiodată, chimion, ardei iute, cimbru, coriandru, enibahar, boia iute, boia dulce, chimen, piper, extract de boia de ardei, usturoi, usturoi deshidratat granulat, nucşoară, ceapă, pătrunjel, maghiran, dextroză, maltodextrină, hidrolizate proteice vegetale, supă de vită, supă de oase de vită, ulei de floarea soarelui, fibră de soia, fibre vegetale, arome, aromă de fum, ascorbat de sodiu, acid ascorbic, acetat de sodiu, acid citric, carmin, nitrat de potasiu, bicarbonat de sodiu, carbonaţi de sodiu, lactat de sodiu, izoascorbat de sodiu, procolor, superfrich şi monoglutamat de sodiu.
Ce nu ştiţi despre mititei!
Conținutul de carne la mititei variază între 61,5% și 90%!
La 3 din 10 mărci de mititei nu se specifică conţinutul de carne, fapt ce contravine prevederilor legale aplicabile etichetării produselor.
4 din 10 mărci de mititei conţin arome!
3 din 10 mărci de mititei conţin ascorbat de sodiu!
3 din 10 mărci de mititei conţin acid ascorbic!
3 din 10 mărci de mititei conţin carmin!
3 din 10 mărci de mititei conţin acetat de sodiu!
2 din 10 mărci de mititei conţin nitrat de potasiu!
Una din 10 mărci de mititei conţine aromă de fum!
Una din 10 mărci de mititei conţine monoglutamat de sodiu!
Una din 10 mărci de mititei conţine citrat de sodiu.
Mai peste tot cârnații tradiționali se fac din carne, mai ales carne de porc, la care se poate adăuga și carne de vită, de oaie ori de capră și slănină; sunt multe feluri de cârnați care nu conțin deloc carne de porc și slănină (nu neapărat din interdicție religioasă, ci chiar în lumea creștină). Carnea, aleasă cu dichis măcelăresc, se toacă, mai mărunt ori chiar din bardă, se amestecă bine cu condimente, sare și tot felul de alte ingrediente, mai mult sau mai puțin secrete, apoi se trage în membrane proteice naturale (mațe de porc sau de oaie) ori industriale, obținându-se cârnatul crud sau „verde”.
Consumul cârnaților prezintă o mare varietate, în funcție de caracteristicile produselor și de cutumele locale: cei cruzi se gătesc/prăjesc; cei crud-uscați se consumă ca atare (reci) sau fripți/prăjiți, opăriți scurt (1 minut), în vreo frigare improvizată pe marginea unui foc de camping, pe un grătar ori în vreo savantă unealtă din gastronomia celor pretențioși. Se pot consuma, la fel de potrivit, prăjiți în untură (chiar și în ulei, deși e păcat), așa cum se procedează îndeobște cu cârnații cruzi.
Ce nu ştiţi despre cârnați!
Cârnații de casă făcuți în hipermarket conțin până la 8 substanțe chimice!
Cârnații țărănești făcuți în hipermarket conțin până la 7 substanțe chimice!
Cârnații de grătar conțin până la 4 tipuri de conservanți!
Unele mărci de cârnați conțin soluție de dezghețare a drumurilor!
9 din 10 mărci de cârnați conţin nitrit de sodiu!
La 6 din 10 mărci de cârnați membrana folosită este artificială, adică realizată din alginat de sodiu, celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu, colagen de vită și coloranți!
4 din 10 mărci de cârnați au în compoziție fosfați!
4 din 10 mărci de cârnați conțin apă din belșug!
4 din 10 mărci de cârnați conțin coloranți obținuți din insecte (coșenile)!
La 4 din 10 mărci de cârnați nu apare menționat pe etichetă procentul de carne din compoziția acestora!
3 din 10 mărci de cârnați conţin arome și glutamat monosodic!
3 din 10 mărci de cârnații conțin proteină vegetală din soia!
Numai una din 10 mărci de cârnați nu conține aditivi alimentari!
„Starea pieței actuale, cu toate imperfecțiunile sale, oferă tuturor posibilitatea alegerii variantei preparatelor de casă, care se pot realiza lejer și sigur, bine adaptate la gustul fiecăruia, la prețuri bune, uneori sub prețul produselor ieftine din comerț. Alternativa aceasta implică însă o doză de conștientizare a importanței sănătății personale și de implicare. În vechime, intoxicațiile/otrăvirile botulinice cu cârnați stricați/alterați provocau tragedii deseori (botulus, botuli = cârnați, latină). În orice situație în care există dubii asupra stării lor, trebuie tratați termic, în segmente mici (felii) și consumați la scurt timp; chiar după tratare termică, starea lor poate deveni periculoasă dacă sunt păstrați incorect (la căldură, neprotejați).” prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.
„Sănătatea noastră se ascunde în sistemul digestiv, iar intestinul nu rezonează bine cu stabilizatorii (ex. difosfaţii, trifosfaţii etc), potenţiatorii de aromă (ex. monoglutamatul de sodiu), conservanţii sau cu diferitele arome de sinteză. Inflamaţia cronică reprezintă principala piedică care stă în calea longevităţii noastre, iar consumul mezelurilor nu face decât să activeze şi mai mult această problemă complexă. De altfel, în literatura de specialitate întâlnim numeroase studii care asociază în mod direct declanşarea unor probleme serioase de sănătate precum astmul, anxietatea, boala Parkinson, pierderea vederii, obezitatea, tulburările de vorbire în urma ingestiei mono-glutamatului de sodiu, neurochirurgul Russell Blaylock subliniind în lucrarea „Excitotoxinele: Gustul care ucide” că acest potenţiator de aromă supra-activează celulele noastre nervoase până în punctul în care acestea mor. În acelaşi timp, nu trebuie să omitem că un cârnat întins pe pâine nu este însoţit de micronutrienţii care ne apără de bolile cronice, ci mai mult de acele grăsimi nesănătoase care amplifică nivelul inflamaţiei intestinale. Cu alte cuvinte, comerciantul ne oferă atât cât primeşte din partea noastră, adică „multe calorii goale”.” Nutriţionist Dumitru Bălan.
Muştarul este un condiment sub formă de pastă moale, de culoare galben-verzuie, obținut prin prelucrarea semințelor de muştar cu adaos de zahăr, sare, acid acetic, cimbru şi alte tipuri de condimente.
La fabricarea muştarului industrial se folosesc următoarele ingrediente: apă, boabe de muştar, făină de muştar, oţet din vin, zahăr, sare, condimente, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, betacaroten, riboflavină, disulfit de potasiu, acid citric, amidon modificat din porumb, gumă de xantan, gumă de guar, acesulfam de potasiu, zaharină, tartrazină, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, arome, extract de chili, boia de ardei iute, miere de albine, curcumină şi coriandru.
Ce nu ştiţi despre muştar!
La 9 din 10 mărci de muștar apa este ingredientul cu ponderea cea mai mare!
La 4 din 10 mărci de muștar se folosesc boabe de muştar, în proporţii ce variază între 10 şi 50%!
4 din 10 mărci de muștar conțin făină de grâu!
3 din 10 mărci de muștar conțin gumă de xantan!
3 din 10 mărci de muștar conțin făină de muştar în proporţii ce variază între 15 şi 20%!
2 din 10 mărci de muștar conțin amidon!
La 12% dintre produsele analizate s-a folosit zaharină ca îndulcitor artificial!
Una din 10 mărci de muștar conține arome artificiale!
Una din 10 mărci de muștar conține acid citric!
Una din 10 mărci de muștar conține acesulfam de potasiu ca îndulcitor artificial!
Una din 10 mărci de muștar conține gumă de guar.
Ketchup-ul este un sos dulce sau picant preparat din suc de roșii, câteodată legume (ceapă, ţelină, ardei capia), oțet și mirodenii (boia iute sau dulce, piper, busuioc, usturoi, frunze de dafin etc).
În afară de roşii/pastă de tomate/pulpă de tomate/concentrat de tomate/piure de tomate, în acest tip de produs s-au mai identificat: apă, zahăr, oţet din vin, sare iodată, sare de mare, sare, amidon modificat din porumb, acid citric, acid ascorbic, acid tartric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, sucraloză, acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat, gumă de xantan, gumă de guar, arome, aromă tomate, ceapă, usturoi, frunze de dafin, cuişoare, chimen, ienibahar, piper, ţelină, extract de ardei iute, boia de ardei iute, lactoză, sirop de glucoză-fructoză.
Ce nu ştiţi despre ketchup!
2 din 3 sosuri ketchup conţin conservanţi!
8 din 10 sosuri ketchup conţin amidon!
7 din 10 sosuri ketchup conţin zahăr!
5 din 10 sosuri ketchup conţin câte 2 conservanţi!
4 din 10 sosuri ketchup conţin acid citric!
Pâinea reprezintă produsul obţinut prin coacerea unui aluat dospit, preparat doar din patru ingrediente: făină (de grâu sau secară, eventual în amestec cu alte făinuri de cereale, de leguminoase sau de cartofi), drojdie de panificaţie, sare de bucătărie şi apă. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte cuvântul „pâine” ca fiind un „aliment de bază al omului”, reprezintă baza hranei zilnice a românului, un simbol al „hranei vieţii”, de aceea fabricarea pâinii trebuie să constituie o preocupare esenţială, de interes naţional. În afara tipurilor de făinuri din cereale, în compoziția sortimentelor de pâine feliată analizată, s-au identificat și alte ingrediente precum: margarina, ulei vegetal de palmier, zahăr, făină de soia, făină de fasole, fibre vegetale, glucoză, fibre de citrice, lapte praf, sirop de glucoză, zer praf, ulei vegetal (nu se menționează tipul), ulei de rapiță, amidon de porumb, făină de orez, făină de porumb, gluten, grăsimi vegetale nehidrogenate, fulgi de cartofi, acid ascorbic, acid sorbic, diacetat de sodiu, carbonat de calciu, cisteină, esteri ai acidului diacetiltartric cu mono și digliceride ale acizilor grași, propionat de calciu, stearoil 2 lactilat de sodiu, fosfat monocalcic, gumă de guar, gumă de xantan, hidroxipropilmetilceluloză, mono și digliceride ale acizilor grași, acid tartric, glicerină, citrat de lecitină, esteri ai glicerolului cu acidul acetic și acizi grași.
Ce nu ştiţi despre pâinea feliată!
La 9 din 10 mărci de pâine feliată nu se respectă rețeta tradițională a pâinii (făină, apă, drojdie, sare)!
7 din 10 mărci de pâine feliată conțin conservanți alimentari, în timp ce 2 din 10 mărci de pâine feliată conţin câte 2 tipuri de conservanți alimentari!
6 din 10 mărci de pâine feliată conțin adaos de gluten, fapt ce arată că făinurile folosite la fabricarea pâinii feliate sunt sărace în proteine, au o capacitate redusă de hidratare, deci au o calitate inferioară!
6 din 10 mărci de pâine feliată conțin adaosuri de zaharuri cum ar fi: glucoză (indice glicemic 100) și sucroză (zahăr – indice glicemic 70). Glucoza și sucroza sunt carbohidrați cu indice glicemic mare, deci cu asimilare rapidă, fapt ce obligă pancreasul să secrete insulina, care este hormonul transportator al glucozei din sânge. Oferind mai multă energie organismului de cât are nevoie, excesul de glucoză se depune sub forma de grăsimi sau colesterol pe vasele de sânge, fapt ce provoacă pe termen lung boli precum constipația cronică, cancer de colon și afecțiuni cardiovasculare.
Una din două mărci de pâine feliată conține ulei de palmier sau ulei de rapiță!
Una din patru mărci de pâine feliată conține alte tipuri de făinuri decât cele obținute din grâu cum ar fi: făina de soia, făina de fasole, făina de orez și făina de porumb.
Berea trebuie să conţină apă, malţ din orz, hamei, iar fermentarea să fie facută de drojdii sălbatice, nu de drojdii adăugate!
Ce nu ştiţi despre bere!
Știați că există bere cu agent de spumare sau bere colorată cu caramel amonical sau bere cu azot sau bere cu amidon de porumb sau bere cu fulgi de ovăz sau bere cu adaos de vitamina C?
Știați că jumătate dintre băutorii de bere consumă bere la PET?
Numai 30% dintre români consumă bere ambalată în butelii de sticlă!
Pentru a obţine un litru de bere se consumă 3 litri de apă!
Un român consumă, în medie, 85 litri de bere pe an!
Berea este cea mai consumată băutură din lume după apă şi ceai!
Numai 2 din 10 mărci de bere sunt nepasteurizate!
Berea nepasteurizată este o sursă de vitamine din complexul B (B2, B3, B6, B9 şi B12)!
Timpul de fermentaţie al berii variază între 15 zile şi 240 zile!
Termenul de valabilitate al berii este cuprins între 6 luni şi 24 luni!
Temperatura de păstrare la bere variază între 4 şi 24 grade Celsius!
Berea conţine calciu, magneziu, siliciu, fosfor, iod şi potasiu!
Un pahar de bere de 250 ml poate conţine între 62,5 kcal şi 180 kcal!
Una din 10 mărci de bere este nefiltrată!
Berea nefiltrată este mai bogată în substanţe nutritive!
Una din 10 mărci de bere este artizanală!
Berea artizanală este berea fabricată după o reţetă tradiţională sau inovativă!
Berea de fermentaţie înaltă (14-25 de grade Celsius) este berea tip Ale!
Berea de fermentaţie joasă (5-13 de grade Celsius) este berea tip Lager (Pilsner, Special şi Extra Lager)!
Temperatura de servire a berii depinde de tipul de bere şi variază între 3 şi 10 grade Celsius!
“O fabrică de bere se face pe locul unde este un izvor cu apă bună. Izvorul și apa lui sunt începutul pe o “treabă bine făcută”. Eu unul aleg o bere care știu că nu este făcută cu apă din puț. În Danemarca, beau o bere, foarte puțin cunoscută, mulți nu o bagă în seamă, o bere bio pe a cărei etichetă stă o medalie obținută, nu de berea în sine, ci de apa izvorului cu care este făcută. Aleg o bere fermentată natural, nu grăbită cu enzime. Respect producătorii care respectă tradiția! Aleg o bere făcută pe orz, iar în cazul că vreau una gluten-free, aleg o bere făcută pe făină de castane. Aleg o bere nepasteurizată, căci păstrează mai mulți nutrienți. Ca tot ce se bagă în gură, trebuie să căutăm ca berea să ne hrănească, în afară că ne stinge setea, ne acompaniază mâncarea sau ne înveselește seara la un bar, berea trebuie să ne aducă un aport de nutrienți. Toți dorim să experimentăm gusturi noi, numai fantezia pune granițe la câte ingrediente se pot pune în bere. Sunt deschis la tot felul de plante, cum ar fi amintita bere din Danemarca, este cu flori de soc. Dar în niciun caz nu cumpăr o bere cu zahăr, fructoză, glucoză sau E-uri. Nu își au rostul, sunt o înșelătorie, nu atât la bani, cât la sanătatea noastră. Toți suntem nevoiți să bem bere fără alcool, atunci când mergem undeva cu mașina. Astăzi se găsesc multe beri fără alcool, cu un gust la fel de bun ca berea cu alcool. Mă refer la cele fermentate prin metoda obișnuită și apoi este extras alcoolul din ele. Își păstrează toate calitățile, mai puțin alcoolul, care în multe cazuri nu este dorit. Și la această categorie, sunt beri care nu au fost fermentate, lipsa alcoolului fiind obținută simplu doar prin faptul că respectiva băutură încearcă doar să imite berea. În realitate sunt doar băuturi carbogazoase, nu sunt bere. Berea ambalată în PET-uri sau doze de aluminiu, nu vreau să o discut, nu o cumpăr, nu o beau, nu o recomand. Dacă tot o bagă în plastic, pot atunci să bage și ce vor în ea. Mai contează? Este o “sărăcie” de bere, care dacă vă încumetați să o beți, în niciun caz să nu o duceți cuiva cadou. ” Virgil Virgilsen, Tehnolog industria alimentară
„Consumatorii se așteaptă ca eticheta să reflecte cu exactitate conținutul și calitatea produsului, lucru care nu se întâmplă în cele mai multe situații. La alegerea unei caserole de mici trebuie să se aibă în vedere pe de o parte conținutul de carne/cărnuri de pe etichetă, care ar trebui să depăşească 85% din conţinutul caserolei, iar pe de altă parte celelalte ingrediente din compoziție. Trebuie să evitaţi acei mici care au în compoziție arome, aromă de fum şi aditivii alimentari, precum: glutamatul monosodic, nitratul de potasiu, acidul citric, citratul de sodiu şi izoascorbatul de sodiu. Totodată, trebuie evitaţi mititeii cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale și fibră de soia, care împreună cu aditivii alimentari maschează calitatea scăzută a cărnurilor folosite în reţeta respectivă. Din păcate, cârnații comercializați în hipermarketuri și în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepții, nu mai au nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură consistentă care se obţinea numai din cărnuri de porc, oaie, capră și vită de calitatea I, slănină de porc, condimente naturale şi sare, astăzi, cele mai multe tipuri de cârnați, conțin carne separată mecanic, proteină animală, extracte vegetale, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale, uleiuri vegetale, amidon, soia, apă şi chimicale din belşug. La alegerea unui tip de cârnați trebuie să aveţi în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați și conținutul de sare. Recomand evitarea acelor sortimente de cârnați care au în compoziție aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. În cazul muștarului, înlocuirea făinii de muștar cu făina de grâu nu face altceva decât să modifice aroma și gustul caracteristic dat acestui produs de către boabele de muștar. La alegerea unui ketchup trebuie să aveţi în vedere ingredientul principal din acest produs, şi anume cantitatea de roşii/tomate care se poate regăsi sub forma de roşii/pastă de tomate/pulpă de tomate/concentrat de tomate/piure de tomate. Este important să evităm ketchup-ul care are în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi acidul citric, sorbatul de potasiu, benzoatul de sodiu, sucraloza, acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat și aromele sintetice. Mărcile de ketchup, care sunt dezechilibrate din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de sare și zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Pâinea feliată este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea pâinii tradiționale. În compoziția ei există ingrediente care au denaturat rețeta acestui produs, cum ar fi: margarina, uleiul de palmier, făina de fasole, făina de soia, fibrele de citrice etc, la care se adaugă aditivi alimentari din belșug. Recomand consumatorilor să consume pâine neagră, pâine integrală și pâine graham, realizată numai din cele 4 tipuri de ingrediente (făină neagră/făină integrală/făină graham, apă, drojdie și sare), deoarece numai așa pot beneficia de substanțe minerale (calciu, fosfor și fier), fibre, vitamine din complexul B (B1, B2 și B6) și vitamina PP. Totodată, le sugerez să cumpere pâine numai după o atentă verificare a ingredientelor și să fie circumspecți la anumite mențiuni nutriționale și de sănătate, care apar pe ambalajul unor produse de acest tip. Consumatorii trebuie să evite alimentele cu aditivi, deoarece creează mari probleme de sănătate pe termen lung. Aceștia au numai un rol tehnologic, „acoperă” calitatea scăzută a ingredientelor principale, creând percepții false privind anumite caracteristici organoleptice, cum ar fi aspectul, prospețimea, culoarea, gustul și aroma. Alte aspecte la fel de importante de urmărit sunt termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare pe perioada valabilităţii.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.
