Irina Cristina Țenu
Trei din cele 10 mărci de brânză Feta sunt produse Bio!
Mărcile de brânză Feta Epiros, Taverna şi President conţin clorură de calciu!
Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 270 kcal şi 290 kcal!
Conţinutul de grăsimi în 100 grame produs variază între 22,5 grame şi 25 grame!
Conţinutul de proteine în 100 grame produs variază între 16 grame şi 17,6 grame!
Conţinutul de sare în 100 grame produs variază între 2 grame şi 2,9 grame!
Numai la 5 din cele 10 mărci de brânză Feta se menţionează pe etichetă umiditatea maximă (conţinutul de apă din produs) care este de maximum 56%!
La 8 din cele 10 mărci de brânză Feta cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de minimum 70%, iar cantitatea de lapte de capră este de maximum 30%!
La o marca de brânză Feta (Hochland) cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de 97%, iar cantitatea de lapte de capră este de 3%!
La o marcă de brânză Feta (Kolios) cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de 68,3%, iar cantitatea de lapte de capră este de 29%!
Perioada de timp recomandată de producător în privinţa consumării produsului după deschiderea acestuia este de până la 5 zile cu condiţia păstrării acestuia în frigider!
Cantitatea de brânză Feta recomandată de producător pentru a fi consumată într-o zi este de 30 grame!
Timpul de maturare al brânzei Feta este de 60 zile sau de 90 zile!
Preţul pentru 1 kg de brânză Feta începe de la 50 de lei la mărcile Non-Bio şi ajunge la 100 lei la mărcile Bio de brânză Feta!
La marca Favourites de brânză Feta declaraţia nutriţională nu este în limba română!
La marca Hochland de brânză Feta lista de ingrediente este incompletă!
În Grecia consumul mediu anual de brânză Feta este de 10,5 kg pe cap de locuitor!
În Grecia, brânza care poartă denumirea Feta este fabricată exclusiv din lapte de oaie sau dintr-un amestec de lapte de oaie şi de capră!
În Grecia se fabrică anual circa 115.000 de tone de brânză Feta!
Brânza Feta reprezintă aproape 10 % din exporturile alimentare ale Greciei!
Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică din anul 2005 cu o activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC) din anul 2005, a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor „Atenție la etichetă!”, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora.
Experţii APC au analizat următoarele 10 mărci de brânză Feta: Epiros, Kolios, Taverna, Denisko, President, Andechser, Mediterranea, Olympus, Hochland şi Favourites, comercializate în magazinele marilor rețele comerciale. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
La realizarea studiului s-a avut în vedere, în primul rând, identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs pe baza informațiilor menţionate pe ambalajul fiecărei mărci de brânză Feta. În 3 din cele 10 mărci analizate s-a identificat aditivul E 509.
Clorura de calciu (E 509) este unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanță de coagulare, înlocuitor de cheag) cu formula chimică CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, și 6), fiind o sare a calciului cu acidul clorhidric. În toate variantele, clorura de calciu se dizolvă foarte bine în apă. În principiu, sarea respectivă este higroscopică (avidă de apă), deci se folosește foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii). Clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele; față de sarea obișnuită (clorura de sodiu – NaCl), proprietățile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversitățile iernii pe șosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producția mondială de clorură de calciu se folosește în acest scop. Pentru variatele sale proprietăți se mai folosește: la dedurizarea apei din bazine de înot sau din bazine cu faună marină, în industria chimică la producerea altor substanțe chimice, în construcții, industria de foraj și metalurgie, în medicină la tratarea intoxicației cu magneziu și foarte multe utilizări are în industria alimentară, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de întărire, de sporire a fermității țesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de brânză tofu, dar și pentru producerea unui înlocuitor de caviar din sucuri de legume și fructe, ingredient în băuturile sportivilor etc. O utilizare specială vizează sterilizarea masculilor de la speciile animale, prin injectarea unei soluții de clorură de calciu. Având în vedere proprietățile menționate, este de înțeles că folosirea clorurii de calciu la prepararea brânzeturilor a devenit o practică largă, mai economică decât folosirea cheagurilor naturale. Produsul se vinde la prețuri mai mici decât cheagurile naturale (un litru de clorură de calciu 33% costă circa 50 lei, pe când aceeași cantitate de cheag costă de 2-3 ori mai mult). În plus, se subliniază avantajul compensării lipsei ionilor de calciu din laptele natural în perioada de toamnă și iarnă rezultând o coagulare superioară. În aproape toate rețetele actuale de preparare a laptelui se menționează că în lapte se adaugă săruri de calciu pentru a obține un coagul de consistență normală, bine legat.
În Regulamentul CE nr. 1829/2002 al Comisiei se arată că în conformitate cu caietul de sarcini prezentat de autorităţile elene laptele utilizat la fabricarea brânzei Feta trebuie să provină din rasele de oi şi de capre locale, crescute în mod tradiţional şi a căror alimentaţie trebuie să se bazeze obligatoriu pe flora din păşunile existente în regiunile eligibile (teritoriul Greciei continentale, insulele şi arhipelagurile fiind excluse, cu excepţia insulei Lesbos). În acelaşi regulament se arată că “Intercalarea factorilor naturali şi factorilor umani specifici, în special metoda de fabricare tradiţională, care necesită scurgerea fără comprimare, a conferit brânzei Feta un renume internaţional de excepţie.” În privinţa procesului de fabricare a acestui tip de brânză pe site-ul Comisiei Europene la secţiunea Sisteme de calitate ale UE se arată că: „Laptele din care se face brânza Feta vine doar de la specii locale de oi și capre. El dă culoarea albă cu care suntem obișnuiți și aroma ușor piperată. Colectat pe anotimpuri, laptele trebuie să aibă un conținut de grăsime de cel puțin 6 %. Se poate folosi atât lapte pasteurizat, cât și nepasteurizat, însă nu se adaugă niciodată coloranți, conservanți, lactoproteine, săruri de cazeină, lapte condensat sau lapte praf. Odată colectat la fabrică, laptele este coagulat și pus în forme cu multe găuri mici, din care zerul se poate scurge fără vreo presiune externă. Calupurile sunt apoi feliate și acoperite cu sare de mare. Microorganismele care se formează pe suprafață în această etapă contribuie la dezvoltarea aromei. Maturarea brânzei se desfășoară în două etape. În faza inițială se adaugă saramură, iar recipientele sunt plasate în încăperi cu condiții strict controlate. Temperatura nu trebuie să depășească 18°C, iar umiditatea relativă trebuie să fie de cel puțin 85 %. Această fază poate dura până la 15 zile. A doua etapă de maturare se desfășoară în frigidere, la temperaturi constante de 2-4°C. Durata totală de maturare este de cel puțin două luni. De-abia la sfârșitul procesului brânza capătă aroma și gustul pentru care este renumită.”
Brânza Feta botezată “aurul alb” al Greciei a fost înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate la data de 15 octombrie 2002.
“Brânza Feta, produs cu denumire de origine protejată (DOP), considerată aurul alb al Greciei, este o „brânză telemea” al cărei gust însoțit de arome distincte diferă în funcție de zona în care este produsă, lucru datorat faptului că oile și caprele se hrănesc cu diferite specii de floră specifice zonelor respective, fapt care face ca laptele recoltat să aibă caracteristici organoleptice diferite. Le recomand consumatorilor să achiziționeze brânză Feta DOP în saramură (își păstrează gustul și aroma inițială pe întreaga perioadă de valabilitate), fără clorură de calciu în compoziția acesteia, deoarece folosirea acestui aditiv alimentar nu este specific rețetei tradiționale transmisă din generație în generație, de mii de ani. Clorura de calciu se folosește ca potențiator de arome, agent de întărire și acidifiant. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi. Totodată, brânza Feta DOP trebuie să aibă o consistență semitare, să fie onctuoasă, uniform legată, să se rupă ușor, fără a fi sfărâmicioasă (acest defect se datorează folosirii unui lapte cu aciditate peste limitele admise, mai mare de 19 la laptele de capră și de peste 24 la laptele de oaie, respectiv a unui lapte care nu a fost proaspăt).” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori
