Irina Cristina Țenu 
Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică cu o activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor „Atenție la etichetă!”, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora.
Experţii APC au realizat o analiză a laptelui de capră comercializat în magazinele marilor rețele comerciale pentru a demonta mitul cu privire la faptul că alimentele ecologice nu conţin aditivi alimentari. Din păcate, s-au găsit doar două mărci de lapte de capră, una națională (Olympus), iar cealaltă adusă din Germania.
Capra (numită de români „vaca săracului“) a fost
dintotdeauna apreciată pentru avantajele pe care le oferă mai ales celor fără posibilități materiale consistente. Este un animal social, deși se adaptează și situației de una singură, este nepretențioasă la hrană, productivă (dă cel puțin un litru de lapte pe zi timp de peste 200 de zile pe an; rasele de lapte dau cel puțin doi litri de lapte zilnic), fată cel puțin un ied la începutul primăverii încă din al doilea an de viață, este rezistentă la boli, dă și fibre textile (mai puțin decât oaia, dar bine apreciate). Trăiește în medie circa 15 ani, apoi poate fi sacrificată oferind o carne de bună calitate. Emulsionarea laptelui de capră este superioară, grăsimea din lapte rămânând o perioadă mai lungă de timp sub formă de globule mici decât în laptele de vacă. Se apreciază că laptele de capră nu trebuie omogenizat (tratament de uniformizare dimensională prin micșorare a particulelor de grăsime). Din mai multe puncte de vedere, laptele de capră este mai apropiat de laptele de mamă decât laptele de vacă, ceea ce a determinat în rândul mamelor concepția largă că este mai potrivit pentru consumul de către copii. Caprele sunt ființe mobile, curioase și călătoare, hrănindu-se din părți superioare ale plantelor (muguri, boboci de floare și flori, lăstari), situație care se reflectă în valoarea biologică superioară a laptelui lor. Acest considerent alimentează opinii entuziaste ale unor consumatori și specialiști care găsesc în laptele de capră cheia unor vindecări miraculoase, sau materie primă neîntrecută pentru cosmetice fel de fel, sau ingredientul minune de la micul dejun care asigură o sănătate de invidiat, tinerețe fără bătrânețe etc.
„Laptele de capră este relativ apropiat de compoziția laptelui de mamă (având totuși mai multe proteine și fiind mai puțin dulce decât laptele de mamă, dar având grăsime cam la fel: 3,8% laptele de capră, 4,0% laptele de mamă). Laptele de capră are mai puțin colesterol decât laptele de vacă. Mulți consumatori au remarcat că laptele de capră prezintă o digestibilitate mai bună decât laptele de vacă, fără stres metabolic, iar produsele din lapte de capră ar fi mai bine tolerate de corpul omenesc. Multe opinii se dispută pe tema adecvării laptelui de capră nemodificat ca hrană pentru sugari. Dintre adversarii ideii de a folosi lapte de capră pentru sugari se remarcă observația că lipsa acidului folic din laptele de capră (dar existent în laptele de mamă) generează probleme pentru copiii privați de suptul la sân. Se poate concluziona cu deplin temei că ființa umană beneficiază de certe avantaje ale hrănirii cu lapte de capră (mai ales dacă animalele trăiesc și în libertate, hrănindu-se natural), cu condiția să se bucure la începutul vieții de porția de lapte de mamă.„Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.
“Firesc ar fi ca produsele ecologice să nu conțină aditivi alimentari, însa realitatea este cu totul alta. Cel mai bun lapte de capră atât din punct de vedere organoleptic, dar şi din punct de vedere al nutrienţilor continuţi şi al beneficiilor aduse organismului este laptele de capră nestandardizat, cel care nu a fost prelucrat prin extragerea unui procent de grăsime din compoziția acestuia. Din păcate, 99% dintre cei care consumă frecvent lapte de capră nu ştiu să facă diferenţa, pe baza informaţiilor trecute pe etichetă, între un lapte standardizat şi unul nestandardizat, aşa cum îl dă capra.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
