Au zburat anii. Timpul a trecut prin oameni, oamenii au trecut prin timp. Și-au dorit doar pace, uniune mare și au reușit, dar prețul plătit a fost uriaș. Au trecut de atunci 102, multe vieți s-au dus, răpite de destinul crunt.
Nu știu lumea ce simte când se gândește la Marea Unire de la Alba Iulia, dar mie mi se face pielea de găină când mă gândesc la cât de mult a pătimit neamul nostru pentru ca astăzi să avem o identitate națională și să putem spune cu mândrie: Da, suntem români!
Și da, ori de câte ori am ocazia, spun cu mândrie că prin vene îmi curge sânge de român, sângele unei națiuni greu încercate de soartă, dar care nu s-a dat niciodată bătută.
A fost lovită de multe ori, a căzut, dar s-a ridicat și și-a înfruntat dușmanul cu și mai multă putere. E în firea românului să nu cedeze niciodată, ci să continue să-și scrie istoria cu fapte de vitejie.
Au trecut 102 de istorie, 102 în care românul a vărsat atât lacrimi de bucurie, cât și de amărăciune. Și-a trăit destinul cu fruntea sus de-atâtea ori, iar mulți au scris de el în cărți, zugrăvind prin cuvinte Marea Unire de la Alba Iulia.
Mi-au plăcut întotdeauna poveștile despre strămoșii noștri, despre cei care au contribuit la Marea Unire din dorința de a fi o singură națiune, un popor de sine stătător gustând din libertatea dulce.
Mă bucur că Marea Unire de la 1918 apare în acte și documente și că fiecare generație a avut și are în continuare șansa de a afla ce a însemnat ea la acea vreme și cum a contribuit la devenirea noastră de astăzi.
Și bucuria mea este și mai mare acum când am aflat că a apărut o nouă carte Marea Unire, o carte Marea Unire 1918. Este vorba de cartea de capătâi a tuturor românilor.
Cartea intitulată „Marea Unire 1918 a Românilor- Acte și Documente” scrisă de Vasile Pușcaș, poate fi considerată o realizare unică în cei 102 care s-au scurs. Nu este doar o mărturie istorică și artistică, ci o „biblie” a noastră, a tuturor celor care suntem legați de trecut, de prezent și de viitor.
Toți cei care își doresc să afle mai multe informații despre scumpa noastră națiune, nu pot să nu citească această carte.
Unirea de la 1918, cea care a pus bazele statului național România, poate fi mai bine înțeleasă prin intermediul acestui volum extrem de prețios pentru noi toți.
Cartea cuprinde ample referințe cu privire la acest eveniment important, documente și relatări prilejuite de Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, într-un stat naţional, unitar şi independent.
O astfel de carte nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunei persoane. Așadar, dacă nu știați ce carte să mai treceți pe lista voastră cu cărți în 2020, cred că este cartea care merită trecută în capul listei.
Deocamdată, lipsește și din biblioteca mea, dar cât de curând îi voi face loc în ea, o voi pune acolo unde merită să stea. Vă recomand și vouă același lucru. Trebuie să ne cunoaștem istoria. Dacă noi nu ne-o cunoaștem, atunci cine să ne-o cunoască?
Nu putem cere nimănui să ne cunoască istoria, dacă noi nu ne străduim s-o cunoaștem și s-o iubim așa cum se cuvine.
De la mic la mare te-am iubit, țară dragă!
În al nostru ideal am crezut, tărâm sfânt.
Nicio clipă n-am rămas fără vlagă,
În luptă am pornit cu toții într-un cânt,
Să te-apărăm, țară dragă.
Cu sângele curs pe câmpul de luptă,
Străbunici, bunici și părinți
Istoria ți-au scris-o cu a lor faptă,
Iar astăzi, la 102 de ani, mândră te prezinți,
De-ai noștri strămoși, țară dragă!
Cuvintele sunt de prisos, țară dragă!
Prin multe am trecut, prin multe
Vom mai trece.
Om fi noi mici la stat,
Dar mare ne este iubirea
Ce arde-n al nostru suflet, țară dragă!
Cu inima bătând pentru tine,
Vom trăi încă 102 de ani,
Românie Mare.
În mine bate o inimă de român, în mine sufletul îmi spune în tăcere să rămân fidelă istoriei mele, să fiu mândră de ea și la toți să spun ce gust fantastic are mândria de a fi român și de-a trăi pe un tărâm ce miroase-n fiecare primăvară a salcâm.