Gânduri printre rânduri
Acum, când iarna umblă pe drumurile mele Și-mi șterge de pe inimă, încet, câte un dor, Îmi simt sufletul zvâcnind în versurile mele Ca valurile la prima întâlnire cu țărmul lor. Acum, când anotimpurile nu mai sunt ce-au fost, Când iubirile de altădată se pierd de timpul lor, Pictez pe-o foaie albă de hârtie al …
Dimineți dezgolite de sens Țipă în ființa timpului rănit De cuvintele ieșite din călimara Adăpost al literelor veșnic treze. În liniștea mormântală a copacilor Ce-și petrec pe ultimul drum frunzele, Un suflet pictează versuri cu cerneala gândului, Ascultând simfonia vieții la radioul zilei, Pe frecvența clipelor ce se vor pline de-nțeles. Dimineți dezgolite de sens …
De ce nu poate fi viața o simțire din care chiciurii gândirii se opresc din a vorbi? În stânga se-aud tornade în dreapta un bolid accelerează Înainte şi înapoi oile behăie şi-apoi rumegă. Așa grăit-a Zarathustra susține Nietzsche. E plin de muște pretutindeni chiar și-n gânduri. Cică să găsim liniștea din noi Aha! ăsta va …
Când sufletul lăcrimează în vers Cuvintele îi șterg lacrimile Cu a lor batistă brodată Cu fir de înțelesuri Ascunse în pulsațiile Unei inimi ce respiră În singurătatea obosită De-atâtea căutări galopante Prin vântul ce dezmiardă Penelul ispitit să Rescrie iubirea ce Fuge din mine În eternitatea poeziei.
Te fură gândul meu, Te dă cuvântului flămând, Vrea să îți simtă zvâcnirea ruginie Trezită din somnul dulce amar al Timpului îmbătat de parfumul Secundele pierdute în infinit. Un foșnet de frunze m-atrage În dansul plângerii, când vântul Își flutură pletele cântând în zori de zi. Valsez, îmbrățișez cuvântul Și îl așez pe-al versului val. …
Pleacă în călătorie visele. Se prind în dans. Mă poartă printre rânduri curcubeu, pe un tărâm necunoscut și mie. Se rup lanțurile vieții, zboară anii tinereții. Se înalță tot mai sus, se ofilesc clipele mele, mi-e atât de dor de ele. Privesc cum răsăritul îmbrățișează asfințitul, cum tălpile cântă o simfonie a pașilor prin timpul …
Azi, de ziua poeziei, Pot fi ploaie, pot fi vânt, Pot fi gând pierdut prin ceață, Pot fi soarta unui vis, Pot fi vis din ăl promis, Pot fi toamnă-primăvară, Pot fi vară, Pot fi iarnă, Pot fi fulg de nea iară și iară. Pot fi o carte prea deschisă, Cu pagini îngălbenite de un …
În liniștea nopții fără glas Am devenit neliniște. Am privit cerul infinit Și am vrăjit stelele. Ne-am privit ochi în ochi, Iar iubirea ne-a tăiat Respirația. Dând dovadă de înțelepciune, timpul a încetat să mai bată din aripi. Ne-a surâs. Sosise vremea să întoarcem pagina, Și doar oprindu-se din zborul său Aparent haotic, doar arătându-ne …
Limbă dulce, limbă străveche, Îmi ești rugă, îmi ești cânt, Îmi ești grai fără pereche, Ești al vieții dar prea sfânt. Limba mea cea strămoșească, Limbă cu gust dulce de miere, Ai făcut poeții în vers să te slăvească, Iar cuvântul tău a devenit o caldă mângâiere. Graiul meu sfânt românesc, Azi te-așez în al …
Când inima deodată spune STOP, O rog încă puțin S-aștepte în gara vieții Trenul rătăcit prin Valuri de pasiuni ascunse. Când nu mai pot nici Eu Inima mă-ndeamnă Să te scriu, scoțându-te Din gând și așezându-te în vers. Când nu mai pot să scriu, Când din cuvinte sângele curge șiroaie, Privirea către tine mi-o îndrept, …