Gânduri printre rânduri
În liniștea strigătului mut, Se zbat eternități flămânde După un gând și un vers râvnit De cerul din mine, de-un albastru Infinit, ce-și ascunde cicatricile În jertfa timpului ce-și odihnește Aripile obosite pe petala libertății De care s-a îndrăgostit subit. Ce parfum de viață fără de moarte, Ce zvâcniri în delir ale iernii Ce-a desfrunzit …
Se ofilește iubirea, iubite, știi? N-ai vrut licoare veșnică să-i fii. I-ai lăsat inima să cadă în abis Și sufletul să piardă și ultimul vis. Un strop de fericire ei i-ar trebui. De un sărut fierbinte, pe frunza verde-gălbui, Iubirea ar avea nevoie, la viață să revină, În inima ce răvnește una cu a ta …
Adio frunză bătută de vânt Bun venit vis sângerând Anotimp dezbrăcat de dorințe vii Te aștept de mult să-mi oferi Cheia bătrânului oraș Care înghite necontenit Îndrăgostiți începători Experți ai singurătății Ce se pierd prin labirintul trăirii divine Când Dumnezeu le pune dragostea în inimă Iar iubirea le devine și lună, și soare Și pământ, …
Erai umbra unui copac renăscut ce-și întindea brațele să-mi cuprindă dorința, care era și ea o umbră a unui labirint întunecat de ploi. Am vrut să mă împrietenesc cu ea. Să-i vorbesc, dar mi-am amintit că umbrele nu vorbesc. Sau dacă vorbesc, noi nu le înțelegem. Limbajul lor nu are nicio logică. Dacă umbrele ar …
Am făcut legământ cu iubirea ascunsă în mine, Sub cerul senin ne-am spus jurământul, De mână am pornit pe drumuri virgine, La viață deodată mi s-a trezit sufletul. În ritmul frunzelor ce cad, Dansez cu iubirea încununând unirea. Privind în ochii săi de jad Mă pierd cu firea. Secundele prin mine aleargă, Orologiul ticăie și …
În sunet de vioară a iubirii, m-am trezit deodată într-o altă lume, Una în care fericirea aveam s-o cunosc. Prin flori de primăvară, fără nume, Am gustat din dulcele leac sufletesc. Ne îmbrățișau florile nemuritoare în tăcere. Inimile vorbeau șoptit între ele Și își trăiau iubirea cu atâta plăcere Încât timpul în loc s-a oprit, …
Deschide-ți sufletul Și lasă toamna să-i cânte! Foșnetul frunzelor e sunetul Iubirii ce vrea să te încânte. Ascultă glasul dragostei ce te cheamă, Privește spre lumină, spre acea damă Ce te așteaptă pe o bancă, Pe aleea frunzelor ce nu mai vor să tacă. De-n mână vei lua o frunză de vreme-ngălbenită Ea se va …
Gustam din roua vieții, Și-un hohot de fericire am auzit Prin amintirea cu parfum de tei, Ce spre tine m-a călăuzit. Copacii ochii și-i îndreaptă spre mine, Adieri de vânt cad în uitare Când din ei curg lacrimi ce îmi sunt străine. Mă cutremur. În brațe strâng visul efemer. Frunzele văd și triste pălesc, În …
De câte ori în visul meu ai apărut, Mi-ai dăruit comori neprețuite, Și pe furiș, un prea dulce sărut, Trezindu-mi din apatie simțiri demult tăinuite. De câte ori n-am vrut un fluture să fii… Să vii, să îmi atingi gingaș, umărul gol, Să te privesc duios în ochii Sclipitori, dar enigmatici, asemenea unui oracol. De …
Sub cerul costumat în alb și negru Se zbate-un val de-o piatră făr’ de viață Durerea urlă și se agață de stânca neclintită de amor. Absurdă e simțirea dorului amețitor de tandru, Care prin trup pătrunde și inima-mi străpunge în zbor. Umbra-mi s-a scufundat și-a devenit scafandru, Printr-un ocean de vise caută rămășițe ale iubirii …