Aș vrea să-ți șterg chipul din minte,
Dar nu am putere să-mi aduc aminte
Când m-afund în noianul de vise
În noaptea cu pletele ninse.
Aș vrea amintirea să ți-o fi pierdut.
Ea n-are nicio vină,
Dar nu pot să uit
Cum sufletul plânge de dor mistuit.
Aș vrea să văd
Cum inima va râde
Când viața îmi va permite să revăd
A fericirii cale care poate îmi va surâde.
Lasă un răspuns