Irina Cristina Țenu De-aș putea
M-aș transforma în Lună
Și zi și noapte aș lumina
Calea ce duce către tine, Fericire.
De-aș putea
M-aș transforma în vis
Și la tine în gând
M-aș furișa noapte de noapte.
De-aș putea
M-aș transforma în vânt
Și-aș spulbera
Durerea ce sufletului
I-a răpit glasul atât de dulce,
Cu care iubirea îşi cânta.
De-aș putea
M-aș transforma în foc
Și aș mistui
Acele amintiri din acel timp călător,
Ce tare dor.
De-aș putea
M-aș transforma în eternitate
Și-n dar m-aș oferi
Lumii profane.
De-aș putea….
Dar nu se poate…
Fiindcă sunt doar un muritor,
Și nu Divinitate.
[…] Numai iubirea n-a murit, […]