• Altă Zi
    Poezii

    O altă zi

    Răsuflarea multicoloră a vieții se plimbă pe întinsul zăriiÎn dimineața ce își scaldă ochii în zumzetul trăirilor pustii,Noi pași indiferenți ating caldarâmul rece, zvâcnirea-i caldă nu o simt,De-o altă zi stau ancorate clipe ce nu se văd și trec grăbite,Bătând la poarta sufletelor ce nu se deschide.Trec inimile care încotro, prin lumea maiestuoasă de (ne)cuvinte,Cerul le ascultă în tăcere oful nerostit,E-o altă zi, o altă dimineață a timpului fără chipÎn dans cu viața și clipa netrăită destul.E-o liniște în culori cu doruri ce dor,Împrăștiate pe drum, călcate subit de o altă zi.

  • Trece Timpul
    Poezii

    Trece timpul

    Trece timpul rapid, ignorând secundele ce vor să trăiască,Ne forțăm să-l oprim, creionând destinul pe-o foaie stingheră,Dăm din aripi timid, ca niște fluturi veșnic prizonieri,Așteptând ziua în care vom trăi pe deplin. Desenăm zilnic vise, pe o inimă caldă dar mută,Din priviri căutăm binele într-o lume absurdă,Ocolim adevărul, ne e frică de el, ne e teamă de tot,Ne ascundem în noi, ne ferim și de ploi. Ziua trece sperând să o mângâie viața,Viața trece dorind s-o salveze soarta,Timpul trece uitând de tot și de toate,Devenit amnezic, lasă moartea să-i râdă în față. Se duc toate într-o lume neștiută de nimeni,E ciudat cum vorbim despre ea cu nepăsare,Respirăm iubind viața, iubind…

  • Poezii

    O lume

      O lume întreagă mângâie dimineața Cu o lacrimă caldă din regret Descompus în cuvânt În jurul său este o mare de căi necunoscute O sfântă lumină nevăzută de oameni Sunt umbre ale unor dureri ascunse într-un oftat amar Ce e viață iubirea? O scânteie anemică într-un suflet pierdut pe pământ? O sfântă simțire fără chip definit? Ori o lume întreagă reabilitată de pașii Unor stele căzute din albastru?

  • Poezii

    Suflet renăscut din adânc

      Am să fur primăverii destinul și-am să-l ascund în pașii pe pământ trecători… să alerge iar și iar pe câmpul verde-al vieții, să simt a sa iubire dulce, să mușc din ea cu poftă, să o trăiesc cu sufletul mereu renăscut din adânc. ……………….. Reborn soul from the deep I will steal to the spring the destiny and I’ll hide it in the footsteps bystanders on earth … to run again and again on the green field of life, to feel his sweet love, to bite into it with lust, to live it with the soul always reborn from the deep.

  • Poezii

    Iarna

    În atelierul vieții a intrat din nou iarna, E dornică să picteze pe șevaletul de frunze moarte Tot ce-a adunat în suflet un an întreg. Pe strada rece pașii zgribuliți se scaldă în clipe scurte, Străduindu-se să înțeleagă rostul glasului ce piere Și al inimii ce obosește mult prea repede. În rest, cuvintele se pierd prin albastrul atins de un gri nedefinit, Iar aerul capătă gustul dorului emoțiilor de altădată. Iarna stă căzută pe gânduri în fața șevaletului său, Și penelul pictează un tablou trist, în culori reci, fără glas. A uitat formula culorilor calde, vocale. Amnezic fiind, timpul invizibil îi dirijează mișcările, Cufundându-l în vopseaua neștiinței. Doar cuvântul izvorât…

  • Poate
    Gânduri

    Poate

    Mă mângâie viața, îi simt răsuflarea caldă pe pleoapele închise. E atât de plăcut să îi trăiesc clipele care se îngrămădesc să-mi dea binețe. Le las să-mi țipe în ceafă, să devină scut în fața neființei. Deschid ochii. Privesc cerul albastru și mă minunez. Peste tot doar viață. Simt clipele sale peste tot. Aș vrea să le văd, să le așez în șir indian, ca la școală. Nu pot. Aleargă prin mine, prin ceilalți până obosesc și se duc, dispar deodată. Le strigi, le cauți, în zadar te frămânți. Minutul lor s-a dus. Minutul tău s-a scurs. Nu le trăiești când trebuie, nu le mai trăiești niciodată. Se naște un…

  • Plouă
    Gânduri

    Plouă

    Plouă. Lăcrimează cerul, mângâie pământul însetat de ea. E atâta liniște în zgomotul stropilor încât pot să ascult glasul ploii, de fapt, năduful vieții de dincolo de ea. Tună. Norii se luptă în ring pentru un loc în fața soarelui. I-au răpit zâmbetul. Sunt extrem de mândri că au cucerit zarea și-au pictat-o în gri cenușiu. Pământul face baie de aburi, deschizându-și larg brațele în fața ploii. Eu îmi deschid sufletul în fața foii, la adăpostul gândurilor ce dau năvală. Nu comentez, le ascult. Cum aș putea oare să mă împotrivesc? Sunt ale vieții pe care o inspir și o expir. Trebuie să mă bucur, alții nu mai au cum…au…

  • Gânduri

    Un om A sau B

    E-o primăvară taciturnă. E un soare căzut în adormire. Sunt nori treziți de amintirea fericirii. Sunt un om A sau un om B decis să-ți scrie ție, răsuflare invizibilă, bătaie uneori regulată, alteori neregulată de inimă. Nu știu exact de ce îți scriu. Nu știu nici ce vreau să aflu. Știu doar că amintirea zilei de azi trebuie să rămână cumva impregnată pe hârtie. Astfel, ziua de azi va exista în fiecare zi în care eu omul A sau omul B va găsi foaia de hârtie și-și va arunca ochii pe ea. Cu siguranță știi că omul, curios din fire, nu poate rezista să nu-și arunce ochii peste zarea albastră…

  • Poezii

    Un vers, doar un vers

    Un vers, doar un vers, Atât ar putea fi viața În acest univers, Dar… viața-i un zid Ridicat pe tărâmul unui vis, Pe care sălășluiesc clipe zgribulite De frigul eternității Care le cuprinde în liniștea Buzelor pecetluite în zbor. Un vers, doar vers, Atât ar putea fi viața Ce licărește divers, Dar…viața e-o roată Rostogolită din mers De iluzia renașterii Din timpul pervers. Un vers, doar vers, Atât ar putea fi viața Ce nu face recurs, Dar… ea e un parcurs Al unei lumini ce bâjbâie Printr-o lume fără discurs Căutând drumul de întors În liniștea ce stăruie în stele. Un vers, doar vers, Atât ar putea fi viața, Dar……

  • Poezii

    Mângâie-mă!

    Mângâie-mă viață cu văpăia ta de clipe, Mângâie-mă stea cu sclipirea ta nocturnă, Mângâie-mă lună plină cu iubirea ta deplină, Mângâie-mă timp hoinar cu secunda ta de jar! Mângâierea e iubire, apă vie, e trăire, Mângâierea e parfum, adiere, fericire, Mângâierea, dulce grai, ochii spun, Inima simte cuvântul de rămas bun. Mângâie-mă poezie cu mireasma ta din vers, Mângâie-mă palmă vie a cuvântului intens, Mângâie-mă melodie a inimii ce bate-n mine, Mângâie-mă pe vecie cu privirea ta străine!