-
Viaţa ca un teatru
Bună dimineaţa, suflete! Observi? S-a ridicat cortina de stele argintii. Din nou pe scenă au urcat Suflete cu inima bătând în ritm asurzitor, Cu amintiri ce vin şi pleacă, Cu regrete, Cu lacrimi ce-şi doresc să se reverse, În râuri cu ape reci, răcoritoare, Cu priviri aţintite Spre gânduri plecate în călătoria vieţii. Sunt suflete ce ţie-ţi seamănă. Ce acum râd, Acum plâng, Acum tac, Simţinând cum le cuprinde, Dorul vieţii ce se îndreaptă Spre valea suspinelor. Sunt suflete ce joacă Într-o aşa zisă tragi-comedie, Schimbându-şi starea, Schimbându-şi sentimentele, În timp ce îţi oferă ţie, Ce te crezi un simplu spectator, Şansa să regăseşti în ele, Atât de multe…