• Poezii

    Alter ego

      Privesc pe fereastra unui suflet ce cred că-mi e străin, Văd umbre surâzânde de cer îndrăgostit, Văd un soare ce luptă cu norii șoaptelor mute, Dau s-o deschid, dar este blocată de cuvinte fără glas. Să plec aș vrea, dar ceva mă oprește, E un chip învăluit de tăcere, cu un rucsac De temeri în priviri, ce escaladează muntele inimii. Răsuflă din greu, căci drumul deloc nu-i ușor, Îl privesc, însingurarea trezește în mine spiritul aparent absent Ce recunoaște de îndată chipul de dincolo de fereastră. Ironic la mine zâmbește și-mi spune răspicat: Uită-te bine la chipul condamnat la tăcere, Ești tu! Ironic râd și-i zic: Nu sunt eu,…