Spune-mi că tăcerea Ce pe noi ne-a îmbrățișat, Când pe țărmul mării Ne plimbam în amurg, Cu stelele va vorbi, Calea fericirii să ne-o lumineze.   Spune-mi că ale noastre suflete, Pereche vor fi mereu Pe drumul vieții Știute și neștiute.   Spune-mi că dorul din inimile noastre Se va transforma în sete, Și, astfel, noi ne vom sorbi În fiecare clipă din priviri.   Spune-mi… Doar spune-mi… O vorbă, Un gând, Un cuvânt dulce de iubire,   Pe care să le scriu Cu penița inimii În cartea nemuritoare a sufletelor noastre.