• Poezii

    Parcurs

    S-a oprit o literă prin frunzișul vieții Și-a-nceput să-și strige dorul de cuvinte Al cărui ecou s-a dus până la munții De gânduri șoptite ca o rugăminte. Auzind ecoul dorului divin, Se trezi poetul din somnul cel fără de vise Și culese litera ce stătea pe-un spin Aflat din întâmplare pe cuvintele nescrise. Un strop de sânge curse atunci din inima rănită, Îl șterse rapid cu al său gând suav Și așeză litera neprihănită Pe al său condei brav. De-ndată dorul dispăru Și-n locul lui apăru Un cuvânt ca prin farmec Din litere prinse într-un dans sălbatec.