S-a oprit o literă prin frunzișul vieții Și-a-nceput să-și strige dorul de cuvinte Al cărui ecou s-a dus până la munții De gânduri șoptite ca o rugăminte. Auzind ecoul dorului divin, Se trezi poetul din somnul cel fără de vise Și culese litera ce stătea pe-un spin Aflat din întâmplare pe cuvintele nescrise. Un strop …
