Și totuși
Și totuși se zbate în mine răsăritul Amețit de înfrigurări uitate Pe aripa unui gând căzut în dizgrație. La colț de stradă turbadurul spune Povestea unei lacrimi îndrăgostite subit De obrazul unui chip îmbrățișat...
Se lasă noaptea peste gândurile senine condeiul se joacă pierdut în abis cu un cuvânt agățat de un vis ce aleargă printr-o taină fără nume, cu renume. Pătrunde-n întunericul său îi mângâie chipul uimit...
Azi sunt neliniște. Azi sunt furtună născută din ochii ce ți-ai privit chipul pierdut printre valurile mării de dorințe infinite. Pașii atingeau nisipul, privirea îți umbla aiurea, rătăcită prin gânduri. Să fi fost oare...
More