• Poezii

    Portret

    Suntem oameni, Suntem suflete, Suntem inimi ce bat și plâng Fredonând veșnicul cântec de dor Adesea neauzit sau neînțeles. Suntem noian de vise Aparent nepermise, Suntem repere Printre mistere. Suntem un ceainic clopotind de gânduri Ce se revarsă Și se transformă în umbre Pe scena vieții Plină de neprevăzut. Suntem măști Ce se tot schimbă Jucând un rol sau altul. Pe cer însă vom fi adevărate stele Ce vor străluci Pentru a lumina Calea celor ce încă Pășesc printre repere, Pentru a desluși Ale pământului mistere.