• Poezii

    Mângâie-mă!

    Mângâie-mă viață cu văpăia ta de clipe, Mângâie-mă stea cu sclipirea ta nocturnă, Mângâie-mă lună plină cu iubirea ta deplină, Mângâie-mă timp hoinar cu secunda ta de jar! Mângâierea e iubire, apă vie, e trăire, Mângâierea e parfum, adiere, fericire, Mângâierea, dulce grai, ochii spun, Inima simte cuvântul de rămas bun. Mângâie-mă poezie cu mireasma ta din vers, Mângâie-mă palmă vie a cuvântului intens, Mângâie-mă melodie a inimii ce bate-n mine, Mângâie-mă pe vecie cu privirea ta străine!

  • Poezii

    Valurile iubirii

    Mă leagănă valurile sub soarele palid, Sufletu-mi zboară haotic În iarna ce-mi râde ironic În timp ce te caut pe drumul invalid. Mă leagănă valurile sub soarele palid, Dar eu nu le simt mângâierea, Căci gândul și simțirea mi-s departe, Spre tine. Spre singurul port în care eu mă pot adăposti. Mă leagănă valurile sub soarele palid, Ascult pescărușii ce-mi cântă cu dor Un cântec despre sufletul nemuritor Care va fi mereu de iubire avid.

  • Poezii

    Mângâiere

    Când zorii zilei îmi zâmbesc, Simt cum viața mă mângâie suav Cu noi clipe oferite în dar, Pe care le cuprind Cu sufletul deschis, Mereu pregătit Să-mbrățișeze clipa De dor nemărginit. Când sărutul amintirilor Mă atinge-n vis, Zbor, Mă înalț Spre zări infinite, Zâmbesc Și trăiesc Momentul regăsirii. Când tăcerea îmi mângâie Cuvintele ce dorm În sufletul singuratic și stingher, Îmi trezesc gândul Și-l rog să-mi picteze Chipul tău Din litere adunate Pe-un șevalet nemuritor. Când mângâierea caldă A nopților albe Îmi inundă inima De speranță Fără de sfârșit, Gândul pleacă tiptil În călătoria iubirii Al cărui final Nu-l știe.