O lume
O lume întreagă mângâie dimineața Cu o lacrimă caldă din regret Descompus în cuvânt În jurul său este o mare de căi necunoscute O sfântă lumină nevăzută de oameni Sunt umbre ale unor dureri ascunse într-un oftat amar Ce e viață iubirea? O scânteie anemică într-un suflet pierdut pe pământ? O sfântă simțire fără chip definit? Ori o lume întreagă reabilitată de pașii Unor stele căzute din albastru?
Dimineți dezgolite de sens
Dimineți dezgolite de sens Țipă în ființa timpului rănit De cuvintele ieșite din călimara Adăpost al literelor veșnic treze. În liniștea mormântală a copacilor Ce-și petrec pe ultimul drum frunzele, Un suflet pictează versuri cu cerneala gândului, Ascultând simfonia vieții la radioul zilei, Pe frecvența clipelor ce se vor pline de-nțeles. Dimineți dezgolite de sens Ascultă discursul clipelor Și respiră aerul proaspăt Al vorbelor creatoare de rost Într-o lume ce-și caută menirea.
O altfel de lume
Ziua se lăsase în brațele nopții și eu nici nu-mi dădusem seama. De foarte mult timp nu mi se mai întâmplase să plec într-o călătorie a minții și să nu-mi dau seama cum trece timpul pe lângă mine. Viața mă învățase să fiu atent la orice detaliu, indiferent de cât de semnificativ este sau nu este. Dar labirintul de trăiri în care mă atrăsese povestea pe care tocmai o descoperisem ștersese totul din jurul meu și mă aruncase într-un abis în care încercam să mă găsesc pe mine însumi, dar nu vedeam nimic. Mă simțeam pierdut dar în același timp regăsit. Ciudată senzație. Oare cum poți să simți două lucruri…
Sunt un alt om
Lumina mă-ndeamnă să tot urc, în urmă să las întunericul singurătății care până acum în brațe m-a ținut. Pașii timizi calcă necunoscutul, dar nu se tem să lase în urmă tot trecutul. O lume nouă mi se arată îndată, durerea de mine se desprinde deodată. Sunt un alt om ce urcă câte-o treaptă și-nvață să iubească lumina vieții în care a sa privire în sfârșit se scaldă. Simt gustul libertății, Mă miră duritatea realității, dar urc încet, scară cu scară, sperând să regăsesc calea identității. Se aude glasul întunericului ce mă strigă, dar îl ignor, căci merg către lumină, Către acel drum ce sufletu-mi animă să caute împlinirea în lumea…
Cele mai ciudate 15 mâncăruri din lume
Cele mai ciudate 15 mâncăruri din lume. Despre acest subiect voi vorbi în acest articol. De ce? Fiindcă trebuie să recunosc că îmi plac lucrurile ciudate. Mi se par foarte interesante, mă atrag ca un magnet. Le caut, le descopăr şi când acest lucru se întâmplă, dacă este posibil mă folosesc de ele, le încerc. Când nu este posibil, îmi place să scriu despre ele, vă împărtăşesc informaţiile aflate despre ele, vouă. De curând, am aflat despre cele mai ciudate 15 mâncăruri din lume, despre care vă voi vorbi în cele ce urmează. Vă plac mâncărurile clasice sau aveţi curajul să încercaţi tot felul de ciudăţii? Iată ce ciudăţenii se…
Cum ar fi să trăim într-o lume fără prejudecăţi?
V-aţi gândit vreodată cum ar fi să trăim într-o lume fără prejudecăţi? Cum ar fi dacă nu am mai trăi constrânşi mereu de idei preconcepute? Am avea cu siguranţă mai mare libertate în luarea decizilor, în legarea de prietenii, în comunicarea cu fiecare fiinţă umană, indiferent de rasă, etnie, poziţie socială, aspect fizic etc. Dacă nu am avea prejudecăţi, ne-am apropia mult mai uşor de oameni, şi am reuşi să ne dăm seama, că tot ceea ce contează la un om, este omenia. Am fi în mod sigur mult mai frumoşi, adică mai buni unii faţă de alţii, mai deschişi, mai receptivi la nevoile şi dorinţele semenilor noştri, mai plini…