Primăvara se lasă așteptată. Vremea e tare capricioasă. Deși așteptam să ne îmbrățișeze căldură, vremea rece și-a arătat din nou chipul său alb. Cerul a plâns cu fulgi mari de zăpadă și câmpul de îndată s-a îmbrăcat cu haina pură de nea. Grădina ce tare își dorea la viață să revină, a fost cuprinsă de-o disperare mută, căci florile care începuseră chipul a și-l arăta, s-au aplecat neputincioase în fața vremii schimbătoare, rece și crudă. Grădina ardea de nerăbdare să revină la viață, să fie din nou lucrată de mâinile dibace ale oamenilor gospodari. Abia aștepta ca florile să îi zâmbească, iar legumele să răsară și să facă roade, care…