Uneori nu-l auzi, nu-l simți. El urlă în tine. Tu îl ignori. N-ai curaj să îl lași să vorbească. Îți e teamă. Teamă de schimbarea ce-o poate produce în tine. Teamă de cei ce îi vor citi cuvintele. Îl lași în tăcere. Într-un întuneric ce îl sufocă constant. Vrei să-ți fie bine. Crezi că te protejezi împiedicându-ți sufletul să vorbească, dar te înșeli. Te înșeli amarnic. Vei prinde aripi când sufletul va vorbi. Cugeți. Cugeți îndelung. Privești cerul cu nori, încerci să-i înțelegi gândurile și simți cum sufletul începe să vorbească. O stare de bine te cuprinde. Izvor de gânduri se revarsă pe foaia care, odată rece, devine caldă. Literele…