Timpul a prins în lanțurile zborului prelung, iubirea. În privirea-i întunecată se simte disperarea. Ar vrea să strige că o doare, Că vrea să trăiască cu ardoare, Că nu îi trebuie avere, Poate doar o bucată de pâine cu miere Și un pahar de apă vie, Puterea să îi revie, Să rupă lanțurile ce îi …
dragoste
Când iubirea ta a devenit marea mea
Când iubirea ta a devenit marea mea M-am aruncat în valurile sale înspumate Și-am mângâiat cu ele fiecare stea Din nopțile de primăvară parfumate. Cu fiecare lacrimă a mării mi-am spălat durerea, Cu fiecare șoaptă a valului am învins tăcerea, Mi-am îndemnat inima să-ți declare iubirea, Iar buzele să-ți sărute privirea. Timpul însetat de dragoste …
Parfumul dragostei dintâi
O ploaie Cade într-un abis de trăiri. Din ai săi ochi întunecați, Curg lacrimi amare, Sufletul mi-l udă, Stropi s-așază-n fugă Peste rana surdă. În mine răsar Atingeri stinse Ale un vis mort Într-o clipă de timp Rătăcit pe buzele care Așteaptă tremurând Sărutul adormit Dincolo de gândul Ce privește uimit Ploaia ce îmi Mângâie …
Primăvara, chip al dragostei
Nu iubi primăvara, ci înfăţişarea unei anumite flori în care primăvara s-a închis; nu iubi dragostea, ci pe cel în care dragostea se întruchipează! ne îndeamnă Antoine de Saint Exupery într-una dintre acele maxime celebre, care îți face sufletul să prindă aripi și să se înalțe printre gânduri spre acele clipe cu parfum amețitor de …