• Altă Zi
    Poezii

    O altă zi

    Răsuflarea multicoloră a vieții se plimbă pe întinsul zăriiÎn dimineața ce își scaldă ochii în zumzetul trăirilor pustii,Noi pași indiferenți ating caldarâmul rece, zvâcnirea-i caldă nu o simt,De-o altă zi stau ancorate clipe ce nu se văd și trec grăbite,Bătând la poarta sufletelor ce nu se deschide.Trec inimile care încotro, prin lumea maiestuoasă de (ne)cuvinte,Cerul le ascultă în tăcere oful nerostit,E-o altă zi, o altă dimineață a timpului fără chipÎn dans cu viața și clipa netrăită destul.E-o liniște în culori cu doruri ce dor,Împrăștiate pe drum, călcate subit de o altă zi.

  • Primăvară
    Poezii

    E-o primăvară

    E-o primăvară ascunsă în tăceri senineȘi-un tril confuz printre copaci stingheri.E viață fără viață. Și un destin ce-aleargăSă prindă trenul iubirii care, pare, moartă. Un dor rănit dorește vindecare,O fi de-al meu? O fi de-al tău?Nu știu. E doar un dor amnezicCe vrea să își trăiască viața în pace. E-o primăvară cu un chip ciudat,Când e al meu, când e al tău.E ca într-un spectacol de teatru,Când joacă unul, când joacă altul. E-un timp cu un parfum altfel,Al inimii miros care, cumva, surâde,Și face iarna să dea un pas înapoi,Și primăvara să apară din tăceri.

  • Cărări Uitate
    Poezii

    Cărări uitate printre visări de lut

    Acolo, pe cărări uitate printre visări de lut,Pictează amintiri de altădată el, dorul zmeu.Acolo, pe urmele adânci ale sufletului mut,Calcă timid speranța cu iubirea în ea mereu. Emoții confuze se atacă cu patos,Cad și mor. Lumea-i goală de ele.E-un sfârșit nesfârșit. E doar haos.Ce facem cu el? Ni se duc clipele. Scriem povești din gânduri nestinse,Iubim, ezitând, acel moment absolut,Trăim agonia clipelor, puțin surprinse,Pe cărări uitate printre visări de lut.

  • Trece Timpul
    Poezii

    Trece timpul

    Trece timpul rapid, ignorând secundele ce vor să trăiască,Ne forțăm să-l oprim, creionând destinul pe-o foaie stingheră,Dăm din aripi timid, ca niște fluturi veșnic prizonieri,Așteptând ziua în care vom trăi pe deplin. Desenăm zilnic vise, pe o inimă caldă dar mută,Din priviri căutăm binele într-o lume absurdă,Ocolim adevărul, ne e frică de el, ne e teamă de tot,Ne ascundem în noi, ne ferim și de ploi. Ziua trece sperând să o mângâie viața,Viața trece dorind s-o salveze soarta,Timpul trece uitând de tot și de toate,Devenit amnezic, lasă moartea să-i râdă în față. Se duc toate într-o lume neștiută de nimeni,E ciudat cum vorbim despre ea cu nepăsare,Respirăm iubind viața, iubind…

  • Strada Umezită A Inimii
    Poezii

    Strada umezită a inimii

    Pe strada umezită a inimii s-aud pași înfrunziți de taine, Adâncuri de vină dintr-o lume străină ating caldarâmul, Miroase a viață cuprinsă de o singurătate nedefinită, E un timp albastru îndrăgostit de o liniște albă. În privirea de cleștar a efemerității dansează o secundă, Cu un cuvânt bătrân, ce n-a stat vreodată la tribuna buzelor, Clipa târzie se agită de pe margini, bătând din palmele roase de așteptare, Îi este frig și sete, și dor, și foame de acea iubire ce naște ploi reminescente. Pe strada umezită a inimii Plouă cu umbre ale unei iubiri ucise de cuvinte, Plouă sublim, stropi mari dau iubirii un ultim onor.

  • Poezii

    Inefabil dor

    Inefabil dor Curge călător Devenind izvor De lacrimă sfântă În privirea inalienabilei iubiri Dintr-un suflet imuabil Ce luptă-n zadar cu-un apus malefic Al pasiunii strânse într-un buchet De reminescențe ale unei mări de trăiri Secate de arșița clipei Care aparent a murit În brațele inimii tale, Himeră a inimii mele Ce trăiește într-o Asiduă frământare Plămâdită în covata timpului necruțător Cu dragostea din noi. Inefabil dor, Rază de lumină În întunericul nimicului Ce adăpostește iubirea dintre noi Care își scrie testamentul Cu lacrima fiecărei ploi.

  • Poezii

    Mi-e frig măicuță

    Mi-e frig măicuță, mi-e dor de ale tale brațe, Suspin cu jale din lumea care nu cuvântă, E liniște în Rai, e râu de lacrimi de tristețe, Din mine prea dur s-a scurs viața sfântă. Subit firul mi s-a întrerupt în plină tinerețe, De ce trebuie să ascult cum îngerii cântă? Mi-e frig măicuță, mi-e dor de ale tale brațe, Suspin cu jale din lumea care nu cuvântă. Veniți, salvați-vă de moarte! Vreau să simt dulcele gust al vieții, Veniți, nu vreau de voi departe! Nu vreau să ajung în gheara morții. Mi-e frig măicuță, mi-e dor de ale tale brațe, Suspin cu jale din lumea care nu cuvântă. Cuvintele…

  • Poezii

    Ia-mă de mână

    Ia-mă de mână, să ne înlănțuim destinele, Să ne iubim în zbor, Să îmbrățișăm un început Scăldat în raze de amor. Ia-mă de mână, simte-mi Inima-mi în palma-ți tremurândă. Ia-mă de mână, Să-ți mângâi sufletul cu focul său ce aprig arde. Ia-mă de mână, să devin pasăre măiastră, Să-mi asculți din codru trilul de dor. Înalță-mă, spre culmi de vis, Alintă-mi buzele cum mi-ai promis. Ia-mă de mână… iubirea să ne devină al fericirii izvor.

  • Poezii

    Confesiune

    Inima mi-i colivie în ea stă închis dorul mistuitor tac și aștept clipa care va să vie în jurul meu frunzele dansează uimitor. Chipul ți se oglindește prin a mea privire în el citesc o umbră de iubire mi-e chin cuvântul rămas fără glas în fața iubirii ce-n suflet a făcut popas. Inima mi-i sfânt lăcaș în el tu mi-ai lăsat răvaș cuvântul din el trezește iarăși dorul așteaptă clipa în care-și va regăsi amorul.

  • Poezii

    Vorbește inima

    Azi îmi vorbește inima de doi, Doi nebunatici enigmatici Un el cu-un glas vioi, O ea cu ochi romantici Pășesc prin foc, se ard de dor. Azi îmi vorbește inima de doi, Doi ochi căprui ce par ai nimănui, Sufletu-i știe însă pe amândoi, Sunt fericirea nopților albăstrui. Azi îmi vorbește inima de doi, Doi pași făcuți prin ploi cu noi, Șuvoi de flăcări lasă în urma lor, Se scrie gândul prin focuri, E vremea poemelor.