Gânduri printre rânduri
Speranța e o clepsidră obosită De întoarcerea continuă a gândului nesfârșit Neplecat în fața timpului călău de secunde Pacea din suflet nu-și găsește calea Pierdută în tumultul bătăilor de inimă Se simte sufocată de neliniștea vieții Pașii amețiți de vremurile incerte Greșesc drumul și rătăcesc… Prin toamna sosită nechemată Și frigul amintirilor grele Inima? Inima …
Adierea privirii tale încă umblă prin suflet, Aleargă bezmetică, se ascunde de neobosita clepsidră Ce vrea s-o cuprindă, s-o unească cu Timpul, împreună să treacă, să se scurgă Precum nisipul auriu prin mâinile reci, Părăsite de atingerea iubirii. Adierea vicleană se unduiește și se pitește Prin adâncurile lipsite de lumina pasiunii. Timpul trece, o lasă …