Banca e pustie, timpu-i ruginiu, Visul încă viu, scrie un poem, Cu cerneală neagră, pe-o Frunză, lipsită de vlagă. Banca e pustie, toamna-i melodie, S-aude în surdină glasul frunzelor, Către cer înalță sfântă rugăciune, Timpul să oprească, viață să le dea. Banca e pustie, mi-e inima vers, Strâng cuvântu-n brațe, Să găsesc iubirea, în privirea …
