Adierea privirii tale încă umblă prin suflet, Aleargă bezmetică, se ascunde de neobosita clepsidră Ce vrea s-o cuprindă, s-o unească cu Timpul, împreună să treacă, să se scurgă Precum nisipul auriu prin mâinile reci, Părăsite de atingerea iubirii. Adierea vicleană se unduiește și se pitește Prin adâncurile lipsite de lumina pasiunii. Timpul trece, o lasă …
