• Poezii

    Viața în alb și negru

    Sub cerul costumat în alb și negru  Se zbate-un val de-o piatră făr’ de viață Durerea urlă și se agață de stânca neclintită de amor. Absurdă e simțirea dorului amețitor de tandru, Care prin trup pătrunde și inima-mi străpunge în zbor. Umbra-mi s-a scufundat și-a devenit scafandru, Printr-un ocean de vise caută rămășițe ale iubirii unui mare actor. Pe scena goală e doar o umbră și-un gând însângerat și mândru. Destinul trece prin ochii înmuguriți și ninși. E-un vrăjitor Care în ale sale mreje ne-a prins o clipă sub cerul liber și cândva albastru. Dar este însă trecător. E ger. E soare. E-un veșnic jucător seducător. Se joacă cu ale…