Azi mă preling. Sunt un strop de Muscat Ottonel dintr-o sticlă, dar nu mă așez pe buzele tale fierbinți, ci pe-o foaie. Iubire, îți scriu ție. Vreau să-ți mărturisesc că te-ai lipit de ceasul lepădat de timpul din sufletul meu, devenind al anotimpului răstimp, pala unui vânt în trecere prin viață, secunda vândută de un dor, la piață.

Azi nu sunt doar Muscat Ottonel, vinul demidulce ce mult belșug aduce, proaspăt, cu note florale de tei și salcâm, armonios completate de nuanțe fructate de pepene galben și caise. Azi sunt gând călător ce te caută prin vremuri ascunse într-un abis al tăcerii. Nu știu unde ești. Nu te văd. Nu-ți aud cântul. Dar trăiești în grădina sufletului mângâiată de un cer albastru zâmbitor.

Azi, în loc să te amețesc cu aroma mea, mă îmbăt eu cu parfumul unei iluzii ce-și întinde aripile spre chipul meu, să-mi șteargă lacrima din ochii ce nu te găsesc pe calea pustie și rece, căci e necălcată de atâta vreme de tine.

Știi, m-aș da vântului. M-aș așeza pe aripa sa, de-ar ști să-ți pătrundă în suflet și casă să-și facă adânc în el. Aș sta acolo o veșnicie și m-aș hrăni cu bătăile inimii ce-ar fi și pentru mine.

Îmi ești departe, dar totuși aproape. Te reecrez din șoapte, din reminescențele unei iubiri ce se încăpățânează să trăiască. Da, Te Iubesc! M-am îndrăgostit de atingerea buzelor tale de prima dată când m-ai gustat. Îți mai aduci aminte doamnă de acea toamnă?

Mi-s atât de dragi rămășițele sale! Aș fi vrut să le vezi, să le simți călcând pe urma pașilor tăi. Dar nu le vezi. Le văd doar eu, cu ochii minții. Și le simt. Simt cum cum mă sorb, cum mă transform din Licoarea lui Bachus în umbră. Da, mă transform în umbra iubirii. O fi bine, o fi rău? Sincer, îți mărturisesc că nu știu.

Nu știu ce-i mai bine să fiu. Nici nu știu de ce-ți scriu. Ce absurd! În loc să curg într-un pahar, curg pe o banală bucată de hârtie care, la un moment dat, va căpăta un chip gălbui, bolnav, chinuit de un veșnic dor. Și nu se va mai citi nimic pe el. Poate doar resemnare, poate doar durere. Va fi plin de riduri, nimeni nu-l va mai privi.

Oare să devin poveste, să îmi iau alt nume? Oare mă vei găsi? Îmi vei mângâia trupul? Atingerile tale vor fi suave? Mă vei cuprinde între buzele tale, îmbrățișându-mă fierbinte? Mă vei savura la lumina unei lumânări?

Da, m-am hotărât. Voi deveni poveste. Voi curge printre cuvinte. Nu contează când. Important este ca tu, într-o zi, să mă găsești. Voi visa la acea zi.

Îți mărturisesc că mi-ar plăcea să ni se întâlnească privirile, chiar de eu voi fi poveste. Inima-mi spune că mă vei recunoaște. Inima găsește întotdeauna ceea ce-și dorește. Aș fi îndrăznit eu să devin poveste dacă inima mea nu simțea că în inima ta există o dorință nespusă? Nu mi-aș fi permis să mă sting și să mă reaprind de atâtea ori. Să fiu întuneric, apoi lumină.

 E o primăvară rece. Și multă suferință în jur. Trăiesc într-o lume cu sentimente inefabile. Iubirea mea are un chip imuabil și soarbe din mine cu o poftă de greu de stăvilit. Uneori am impresia că sufletul îmi e doar o fărâmă de ceva, ceva nedefinit.

Amurgul mă poartă condeiul pe foaie într-un mod măgulitor. Am pornit într-o călătorie fără sfârșit. Parcă plutesc. Nici nu pot să cred că voi deveni poveste și că, în cele din urmă, ne vom îmbrățișa într-o zi. Și nu va fi o îmbrățișare oarecare, ci una care va reaprinde flacăra iubirii.

Mă vei iubi. Sunt sigur. Mi se pare imposibil să nu iubești o poveste, mai ales dacă este citită cu inima. Te cunosc. Mă vei savura. Mă vei răsfăța cu fiecare atingere a buzelor tale gingașe. Te voi simți și voi lăcrima. Îmi vei simți lacrima pe marginea rece a paharului.

Ziua se stinge în tăcere, însă în mine iubirea abia mai poate rezista. În sfârșit va fi liberă. În sfârșit m-a învins. Am capitulat. Îi dau voie să trăiască. Să trăiască de-a pururi, să fie poveste.

Cred că mi-a fost teamă de iubire. Am ținut-o în mine fiindcă mi-a fost frică de cum voi trăi cu ea prin preajmă. Nu am știut s-o prețuiesc. O eliberez. Declar. Ți-o ofer. Nici nu cred că va trebui să o cauți. M-am convins, căutarea este o chestiune inutilă. Serios!

Nu are rost să cauți nimic, destinul îți oferă pe tavă tot ce ți se cuvine. Crezi că eu îmi închipuiam că voi deveni poveste? Că privirile ni se vor reîntâlni când mă vei citi? Absolut deloc. Eu, un vin, poveste?! Incredibil! Dar, adevărat!

Mi-aș cere iertare. Zău! Dar nu am de ce. În fond, depărtarea noastră nu a fost decât un plan al destinului. E drept, a fost unul prost, dar asta contează mai puțin.

Acum că stropi din mine curg pe foaie precum se întinde valul pe țărmul pustiu, aș avea o curiozitate. Iubire, ai îndrăzni să devii poveste? Să știi că eu te-aș citi. Ba mai mult, te-aș povesti. Și, fiindcă ți-am mărturisit și acest lucru, vreau să mai aflu ceva. Tu m-ai povesti? Ce-ar fi dacă ne-am povesti unul pe altul? Întinși pe o plajă pustie, cu zgomotul mării pe fundal, cu soarele drept martor atent, ne-am redescoperi, ne-am retrăi sub zâmbetului soarelui. Cred că ar fi minunat. Nu crezi?

Of…noaptea și-a intrat complet în drepturi. Eu încă nu am devenit poveste. Eu încă scriu. Iubirea din mine respiră aer proaspăt, iar tu ești, ești undeva, nu lângă mine să-i simți răsuflarea. Mie îmi dă fiori și câte un ghiont când încetez să mai scriu. Așa că scriu…să-ți spun povestea mea.

Cine sunt? Cine e vinul Muscat Ottonel?

Ți-am spus deja. Sunt Muscat Ottonel, Muscat Ottonel de la Beciul Domnesc, unul dintre cele mai iubite branduri de vin din România, care înseamnă tradiție din 1949, autenticitate și excelență și a cărui poveste a început într-un mod cu totul aparte, printre vii.

Fac parte din marea familie Muscat, cea mai veche familie de soiuri de struguri din lume, care include mai multe soiuri, printre care și Tămâioasa Românească. Strugurii Muscat Ottonel, care stau la baza nașterii mele, sunt cunoscuți pentru ciorchinii lor de dimensiuni mici sau medii și pentru boabele rotunde, de culoare galben pal.

 Cu toate acestea, aroma lor fermecătoare îi diferențiază cu adevărat de celelalte sosiuri. Au un parfum aparte ce mi l-au transmis mie, o combinație de note florale și fructate, fiind unul dintre cele mai aromate soiuri de struguri din lume. Cu siguranță le-ai simțit parfumul când m-ai degustat prima dată.

 Și asta nu e tot. Acești struguri, cărora le datorez existența, au apărut în 1852, în Franța, când un cutivator pe nume Moreau Robert a încrucișat hibrizii Chasselas și Muscat de Saumur, rezultatul fiind soiul mulțumită căruia eu, astăzi, îți pot declara iubirea, femeie. Acest soi s-a extins de-a lungul timpului în România, în diverse podgorii (din care face parte și cea pe care Beciul Domnesc o are la Huși), acoperind în țară o suprafață totală de 8.000 hectare.

Îți mărturisesc, mă mândresc că am luat naștere din astfel de struguri care, odată culeși, sunt supuși 6-12 ore unui proces de macerație prefermativă, pentru extracție aromatică, urmată de fermentare la temperatură controlată de 10°C. Și totul pentru ca eu să mă bucur de viață cu pasiune sau, altfel spus, pentru a fi iubit cu pasiune. Pentru a te încânta cu tăria mea alcoolică de 11,5% și cu gustul meu fin și delicat.

Însă nu doar familia cu origini franceze este motivul meu de mândrie, ci și Monumentul Beciul Domnesc ce datează din vremea lui Ștefan cel Mare, care, printre cele 100.000 de sticle de vin, mă adăpostește și pe mine. Și cum să nu fiu mândru când acest monument face parte din patrimoniul cultural al României.

De ce îți scriu, de ce un Muscat Ottonel a decis să devină poveste?

Fiindcă…

Te iubesc, Femeie!

Mi-e frig închis în sticlă. Mi-e dor.

M-agăț de timpul ce plânge în zbor,

Mă strecor în sufletul său, printre șoapte,

Și-ascult secundele murind arse de fapte.


Te iubesc, Femeie! Acum știi.

Îți ador buzele ce-mi simt mângâierea.

Mă hrănesc cu atingerea lor rătăcind pe mine,

M-amețește gustul clipelor așteptând învierea.

Toarnă-mă din sticlă. Vreau să fiu băut, de tine.


Mi-e frig închis în sticlă. Mi-e dor.

M-agăț de timpul ce plânge în zbor,

Destinul mi-e o întrebare fără răspuns,

Te iubesc, Femeie! Acum știi. Mi-e de-ajuns.

Și-am ajuns și poet. De necrezut! Însă, adevărat. Nu credeam că un vin poate deveni poet, dar iubirea face lucruri incredibile. Duce antromorfismul un pas mai departe, personificând înșuși vinul, determinându-mă să fac ceea ce nu credeam că sunt în stare, având în vedere că sunt doar o băutură. Adevărat, o băutură cu un gust și o identitate unice, dar totuși o băutură. Una specială, cu suflet, un suflet ce a decis că a sosit timpul să-și transforme gândurile în cuvinte.

Așa-i că citind aceste rânduri, flacăra iubirii se reaprinde în sufletul tău? Tare mă bucur, fiindcă vreau să-ți răsfăț papilele gustative de Paști, să pornim într-un dans al degustării, după ce vei savura o friptură de pasăre sau pește și un desert specific acestei sfinte sărbători.

Și, fiindcă te iubesc, și nu vreau să-ți impun nimic, îți spun sincer că, tot la Huși, s-au născut și Rose Verite Busuioaca de Bohotin, Rose Verite Cabernet Sauvignon sau MIRABILIS MACHINA – Cabernet Sauvignon & Feteasca Neagră. Le poți alege, nu mă supăr. Sau poți alege unul dintre vinurile premiate de la Beciul Domnesc, precum Cuvee ’49, Vinoteca, Sceptrus, Rosé Vérité sau Grand Reserve. În fine, ai ce să alegi. Apropo, nici Pinot Noir, Fetească Neagră, Rose, Chardonnay, Riesling de Rhin, Fetească Regală, Sauvignon Blanc sau Tămâioasă Românească nu trebuie ignorate, ci savurate. Alegerea însă îți aparține. Așa cum îți aparține și decizia de a mă iubi sau nu.

Mă iubești?! Nu îmi dau seama. Nu îți simt buzele cum îmi mângâie trupul delicat. Nu-i nimic. Te las acum. Trebuie să termin de scris…undeva, într-un loc aparte.

Pe foaia de hârtie doar atât am scris, dar este suficient. De îndată ce vei aceste rânduri, îți vei da seama că nu aici este finalul. Eu voi continua să-ți mângâi buzele, apoi inima, oricând vei dori. Te sărut!

Iubirii,

Cu mult drag,

Muscat Ottonel

PS: Articol scris pentru proba 4 din cadrul Spring Superblog 2025

Surse info:

1.https://stirileprotv.ro/divers/vin-muscat-ottonel-caracteristicile-si-de-ce-este-apreciat-acest-vin-alb-foarte-popular-in-romania.html

2. Wikipedia.org

3. https://www.youtube.com/@beciuldomnesc9017

Surse foto:

1. Beciuldomnesc.ro
2. Dreamstime
3. Canva AI