În suflet goi

În suflet goi pășim prin ploi,
Pictam cuvinte din frunze moi,
Un zâmbet trist ne e azi trăirea
Care a uitat subit unde-i iubirea.

Și ziua-ntreagă se scutură ființa
De doruri, de regrete, de tristeți,
Companion ne e, uneori, căința
Ce ne întreabă, azi mai puteți?

Se-aude în depărtare plânsul cerului
Șoapta timidă și înceată a viitorului,
În suflet goi pășim prin ploi,
Pictăm cuvinte din frunze moi.

Citește și:  Când sufletul lăcrimează în vers

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *