Irina Cristina Țenu În privirea lui ieri ai fost iarăși doar Tu,
Chip ascuns de trecut într-un paspartu.
Astăzi sunt iarăși Eu, aceeași iubire,
Aceeași trăire care arde-n privire.
Din sufletul ploii ce-mi mângâie pașii,
Cad fiori de dor, așteptând să îi vezi,
Sau mai bine nu, inimă ce-mi ești
Paradis în vers, destin neîmplinit.
Și astăzi va muri,
Și mâine se va naște,
Și-n mine vei trăi,
Tu lacrimă caldă de pe obrazul rece,
Tu cuvântul meu de foc,
Tu chip ce renaști din propria-ți cenușă
Când noaptea îmi sărută ziua, tremurând.
