Toamnă
E toamnă, e gând răvășit…
E vară în suflet,
Frunzele, în copaci, ard de dor…
Și cad pe pământ, și adorm.

Iubirea pășește pe stradă, confuză,
Nu-și știe nici drumul, nici rostul.
Inspiră, expiră, parfum de toamnă,
S-așază pe bancă, lâng-o țigancă.

În palma-i deschisă, viitoru-i incert,
Eu stau și mă uit, și râd fără sens,
Și-i frig, și plouă din nou auriu,
Și iubirea nu se mișcă din loc.

S-ar putea să-ți placă și

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperă mai multe la Irina-Cristina.ro

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura