6 motive să-ți creezi propria firmă

Unor persoane antreprenoriatul li se potrivește perfect. Se simt ca peștele în apă în lumea afacerilor. Le-a fost dat să-și creeze propria firmă.

Eu nu știu dacă mi-a fost dat să-mi creez propria firmă, dar recunosc că de când mi-am creat-o mă simt foarte bine. Dacă și voi ați vrea să vă creați propria firmă și aveți posibilitatea să o faceți, vă recomand să nu ezitați să faceți acest lucru.

Firmă

Iată câteva motive să vă creați propria firmă:

Propria firmă îți oferă flexibilitate

Atunci când îți creezi propria firmă, ai șansa să-ți creezi propriul program de lucru. Nu mai trebuie să respecți programul stabilit de alții. Lucrezi când vrei, cât vrei. Flexibilitatea este unul dintre marile avantaje ale creării propriei firme.

Propria firmă îți posibilitatea să faci ceea ce îți place

Uneori nimic nu este mai important în viață decât să faci ceea ce-ți place. Și, de cele mai multe ori, atunci când îți înființezi o firmă ai ocazia să faci ceea ce-ți place.

Recunosc, sunt foarte norocoasă. Am șansa ca în fiecare zi să fac ceea ce-mi place. Nu cred că aș putea face altceva decât ceea ce fac acum. Posibilitatea de a face ceea ce-ți place este un foarte bun motiv să-ți creezi propria firmă.

Propria firmă îți oferă independență financiară

Afacerea proprie te ajută să obții ceea ce ți-ai dorit dintotdeauna. Independență financiară. Posibilitatea să câștigi bani astfel încât să te bucuri de viață așa cum se cuvine, este extraordinară.

Independența financiară îți oferă acea libertate de care ai nevoie pentru a te simți împlinit.

Creându-ți propria firmă cunoști persoane din diverse medii  

Pe măsură ce afacerea ta se dezvoltă ai posibilitatea să cunoști oameni de la care înveți foarte multe lucruri noi și utile. Astfel, ai șansa să te dezvolți personal. Să devii tot mai bun în ceea ce faci.

Creându-ți propria firmă ai parte de recunoaștere

Deși aceasta nu este singurul motiv pentru care ar trebui să îți creezi propria afacere, adevărul este că ai parte de satisfacție atunci când cei din jurul tău te apreciază pentru ceea ce faci.

Mândria, un bun motiv să-ți creezi propria firmă

Este posibil ca foarte multe persoane să nu considere mândria un motiv pentru care merită creată o firmă. Cu toate acestea, cred că merită inclusă pe lista cu motive.

Trebuie să ne simțim mândri de ceea ce facem. Iar înființarea unei firme ne poate ajuta să fim mândri de faptul că am reușit să creăm ceva care va contribui la realizarea unor lucruri frumoase în viitor.

Eu am fost tare mândră de mine atunci când mi-am căutat firma risco.ro, un site care conține date despre firme de la Ministerul de Finanțe, rapoarte de firme, analize financiare, printre altele.

Ce pot spune despre firma mea? Este firma pe care am creat-o din momentul în care mi-am dat seama că scrierea de articole poate fi mai mult decât o pasiune. Ea se poate transforma într-o sursă de venit.

De 4 ani de zile Țenu Irina Cristina PFA îmi oferă șansa să câștig bani scriind articole pe diverse teme. Mai exact, să fac ceea ce-mi place.

În cei 4 ani de zile de când mi-am creat firma, am avut ocazia să cunosc oameni care m-au ajutat să devenit omul care sunt astăzi. Este minunat acest lucru.

Pe de altă parte, Risco.ro îi ajută pe cei interesați să descopere mai multe informații despre firma mea sau despre alte firme scriind în modul search de pe homepage numele firmei sau CUI-ul.

Firmă

Informațiile care pot fi găsite pe Risco.ro îi pot ajuta pe aceștia să-și facă o idee mai clară despre situația unei anumite firme și să ia o decizie în cunoștință de cauză.

Sunteți pregătiți să vă creați propria firmă? Într-o zi veți fi mândri că puteți fi găsiți pe Risco.ro. Succes!

Nu va mai fi

Nu Va Mai fi

Sursă foto: Pexels.com

Nu va mai fi nimic din ceea ce a fost odată,
Tăcerea ne îmbrățișează acum sufletul mut,
Și amintirea lui ieri plânge pe umărul lui azi
Chipul de altădată ce-mi picta surâsul pe obraz.
Nu va mai fi parfum de primăvară,
Nici poate-o lacrimă caldă de vară,
Va fi uitare înfășurată în visare,
Va fi doar o iubire fără adăpost.
Nu trece nimeni pe strada părăsită de cuvinte,
Doar niște pași de ieri ce nu se mai cunosc.
Nu va mai fi nimic din ceea ce a fost odată,
Tăcerea ne îmbrățișează acum sufletul mut.

APC solicită ANPC-ului retragerea de la comercializare a douăzeci mărci de oţet!

Oțeturile care au un conținut de acid acetic mai mare de 11 g/1000 ml trebuie marcate cu indicația următoare: „Atenție! A nu se consuma nediluat”!

15 lingurițe de zahăr în 100 ml oțet balsamic!

Unul din trei oțeturi conține aditivi alimentari!

Unul din 5 oțeturi este colorat cu caramel cu sulfit de amoniu!

Unul din 10 oțeturi conţine conservantul metabisulfit de potasiu!

PH-ul oteţului variază între 2,8 şi 3,20, iar un oţet cu un PH sub 2,75 este considerat a fi nenatural!

Experţii APC au analizat 52 mărci de oţet alimentar!

În compoziţia oţetului comercializat în România s-au identificat următorii aditivi: metabisulfit de potasiu, caramel cu sulfit de amoniu, anhidridă sulfuroasă şi gumă arabică!

Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică din anul 2005 cu o activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC) din anul 2005, a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor „Atenție la etichetă!”, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora.

Experţii APC au analizat oțetul comercializat în magazinele marilor reţele comerciale. Analiza a urmărit modul în care producătorii de oţet respectă cerinţele referitoare la etichetarea oţetului menţionate în Ordinul nr. 232/2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară.

Oțetul este produsul obținut exclusiv prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică și acetică, a lichidelor sau a altor substanțe de origine agricolă.

Oțetul poate fi fabricat din una din următoarele materii prime (ingrediente):

  • vin;
  • fructe;
  • fructe de pădure (fructe mici);
  • vin din fructe;
  • vin din fructe de pădure (fructe mici);
  • cidru;
  • alcool etilic rafinat;
  • cereale;
  • malț;
  • zer;
  • alte produse de origine agricolă care conțin amidon, zaharuri sau amidon și zaharuri.

La fabricarea oţetului se pot folosi alte ingrediente, cum ar fi:

  • zahăr;
  • sare;
  • miere;
  • sucuri de fructe;
  • aditivi alimentari;
  • arome: aromatizanți naturali și substanțe aromatizante naturale admise de reglementările în vigoare;
  • auxiliari tehnologici:

 substanțe organice: preparate din malț, hidrolizat de amidon, glucoză;

 substanțe anorganice: fosfați și săruri de amoniu;

 agenți pentru limpezire, purificare și filtrare: cei prevăzuți în reglementările în vigoare pentru vin.

OțetLa fabricarea oțetului sunt interzise a fi folosite următoarele substanțe:

  • arome artificiale și arome identic naturale;
  • arome sau uleiuri eterice artificiale ori naturale de struguri;
  • reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare și produsele derivate;
  • extracte din marcuri de toate felurile;
  • acizi de toate tipurile, cu excepția celor naturali conținuți în materiile prime utilizate sau în substanțele a căror adăugare este autorizată.

În ceea ce priveşte parametrul de calitate principal oțetul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • aciditatea totală a oțetului din vin trebuie să fie de minimum 60 g/1000 ml, exprimată în acid acetic pur;
  • aciditatea totală a celorlalte sortimente de oțet trebuie să fie de minimum 50 g/1000 ml, exprimată în acid acetic pur.

Etichetarea oţetului alimentar se face cu respectarea următoarelor cerinţe:

  • denumirea „Oțet” nu poate fi utilizată decât pentru produsele obținute din materii prime de origine agricolă;
  • denumirea „Oțet” nu poate fi utilizată pentru amestecuri de oțet și acid acetic de calitate alimentară;
  • oțetul obținut dintr-o singură materie primă se denumește „oțet de X”, unde „X” reprezintă numele materiei prime utilizate;
  • oțetul obținut din mai multe materii prime se denumește „Oțet de X și Y”, unde „X” și „Y” reprezintă lista completă a materiilor prime utilizate, în ordinea descrescătoare a cantității lor, determinate în momentul introducerii în fabricație;
  • în cazul în care la obținerea oțetului se utilizează unul sau mai multe dintre ingredientele permise (vin, fructe, fructe de pădure, vin din fructe, vin din fructe de pădure, cidru, alcool etilic rafinat, cereale, malţ, zer şi alte produse de origine agricolă), acestea vor fi incluse în denumirea sub care se vinde produsul;
  • sortimentele de oțet cu una sau mai multe arome naturale menționate (aromatizanţi naturali şi substanţe aromatizante naturale) vor avea în denumire mențiunea „aromatizate cu …”, care se va completa cu numele acestor arome;
  • denumirea „Oțet” poate fi utilizată împreună cu o indicație de origine (cherry, vinegar, aceto di vino Chianti), dacă materia primă utilizată provine din regiunea menționată sau dacă produsul însuși a fost fabricat în regiunea menționată ori a fost obținut conform unui procedeu particular;
  • concentrația acetică a oțetului, corespunzătoare acidității sale totale exprimate în grame la 1000 ml, trebuie trecută pe etichetă cu mențiunea „… grame/litru (g/l)”.
  • oțetul nu trebuie etichetat sau prezentat în așa fel încât consumatorul să fie indus în eroare asupra originii lui, în special atunci când este adăugat drept colorant caramelul (neautorizat pentru oțetul din vin).
  • sortimentele de oțet destinate comercializării nu sunt descrise prin asociere cu cuvinte cum ar fi „plăcut”, „tip”, „util”, „fabricat” sau cu alte indicații similare.

La denumirea oţetului alimentar trebuie avute în vedere următoarele cerinţe:

  • oțetul din vin este produsul obținut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporție de minimum 70% în volume;
  • oțetul din fructe și oțetul din fructe de pădure (fructe mici) sunt sortimente de oțet obținute din fructe, respectiv fructe de pădure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentației alcoolice și acetice;
  • oțetul din vin de fructe și oțetul din vin de fructe de pădure (fructe mici) sunt oțeturile obținute din vin de fructe, respectiv din vin de fructe de pădure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentației acetice;
  • oțetul din cidru este oțetul obținut din cidru prin procedeul biologic al fermentației acetice;
  • oțetul din alcool este oțetul obținut din alcool etilic rafinat, de fermentație, prin procedeul biologic al fermentației acetice;
  • oțetul din cereale este oțetul obținut fără distilare intermediară, prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică şi acetică, din cereale al căror amidon a fost zaharificat prin alt procedeu decât cel cu diastazele din malț;
  • oțetul din malț este oțetul obținut fără distilare intermediară, din malț, cu sau fără adăugare de cereale al căror amidon a fost zaharificat numai de către diastazele din malț, prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică şi acetică;
  • oțetul din malț distilat este oțetul obținut prin distilarea sub presiune redusă a oțetului din malț. Acest oțet nu conține decât constituenții volatili ai oțetului din care este obținut;
  • oțetul condimentat și oțetul aromatizat sunt sortimentele de oțet obținute din vin/malţ distilat, cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome și alte ingrediente;
  • alte tipuri de oțet, de exemplu: oțet obținut din zer, oțet obținut din bere, oțet obținut din miere.

Acidul acetic de calitate alimentară este produsul fabricat din materii prime de origine neagricolă. La fabricarea produsului acid acetic de calitate alimentară se foloseste acidul acetic glacial cu o puritate de 99,8%. Acidul acetic glacial este un lichid limpede, incolor, cu miros caracteristic, înțepător, cu punct de solidificare la minimum 16,3°C.

OțetEtichetarea acidului acetic de calitate alimentară se face ţinând cont de următoarele cerinţe:

  • denumirea „Acid acetic alimentar concentrat” se va da produselor acid acetic de calitate alimentară cu o concentrație în acid mai mare de 250 g/1.000 ml, respectiv 250 g/1l; se va menționa modul de utilizare prin înscrierea proporției de diluție;
  • denumirea „Acid acetic alimentar” se va da produselor acid acetic de calitate alimentară cu o concentrație în acid cuprinsă între 150 g/1l și 250 g/1l; se va menționa modul de utilizare prin înscrierea proporției de diluție;
  • denumirea „Acid acetic alimentar diluat” se va da produselor acid acetic de calitate alimentară cu o concentrație în acid sub 150 g/1l; se va menționa modul de utilizare prin înscrierea diluției;
  • conținutul total de acid acetic al produselor, exprimat ca aciditate totală, în g/1.000 ml, trebuie indicat pe etichetă cu mențiunea „… grame/litru(g/l)”;
  • produsele cu un conținut de acid acetic mai mare de 250 g/l trebuie marcate printr-un simbol de pericol.

„Oțetul este un produs lichid acru obținut din fermentarea acetică (cu ajutorul bacteriei Mycoderma aceti) a alcoolului și chiar a substanțelor dulci. În limbaj chimic, este o soluție apoasă de acid acetic (acid slab, cel mai simplu acid din clasa acizilor carboxilici, având formula brută C₂H₄O₂ și formula chimică CH₃-COOH; numit și acid etanoic, acidul acetic este un lichid incolor cu miros pătrunzător și iritant). Oțetul folosit în alimentație are cam 5-9 % acid acetic. Oamenii l-au preparat din străvechime și l-au folosit în diverse scopuri, îndeosebi pentru alimentație și ca agent terapeutic (frecțiile cu oțet sunt binecunoscute suferinzilor de reumatism). Tradițional se prepară din băuturi alcoolice slabe (vin, bere, sucuri fermentate din alte fructe). Foarte ieftin este oțetul preparat din alcool industrial (preparat din surse variate: fructe, cereale, cartofi, lemn etc.). Prin tradiție, oțetul din vin a fost cel mai larg folosit. Sunt mai sănătoase varietățile de oțet preparat din fructe și alte materii prime valoroase (foarte cunoscut de consumatorii contemporani este oțetul din mere și miere), pentru că mai conțin și cantități mici de acizi alimentari: citric, malic, tartric etc., dar și alte componente care dau oțetului arome. În industria alimentară se folosește acidul acetic glacial (numit așa pentru că la temperaturi mai mici de 16,7 grade Celsius acidul acetic pur arată ca o piftie, este „înghețat“) care este mai ieftin și mai avantajos din punct de vedere tehnologic (se lucrează mai comod și asigură o conservare superioară legumelor conservate). Mult oțet alimentar este vândul în comerț preparat prin diluarea acidului acetic.Consumatorii nu trebuie să consume oțet în exces. Organismul omenesc suportă relativ bine  mediul acid (în stomac, PH-ul este puternic acid), dar consumul prelungit de produse acre devine dăunător.”Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.

„Cu toate că pentru mulţi consumatori, oţetul este un produs banal, în realitate lucrurile nu sunt aşa de simple pe cât par la prima vedere. Astfel, există situaţii în care oţetul sintetic este comercializat ca oţet de vin prin colorarea acestuia cu caramel cu sulfit de amoniu sau comercializat ca oţet de vin realizat dintr-un amestec de oţet de vin cu acid acetic glacial. Calitatea oţetului se poate deprecia atunci când după deschiderea recipientului acesta nu este închis bine după fiecare utilizare sau atunci când nu este respectată recomandarea producătorului cu privire la depozitare, oţetul trebuie ferit de razele soarelui şi păstrat într-un loc întunecos la o temperatură cuprinsă între 5°C si 30°C. La achiziţionarea oţetului, le recomand consumatorilor să aibă în vedere absenţa aditivilor, ambalajul din sticlă şi orice informaţie care arată că acel oţet este obţinut prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică şi acetică. În ultimii ani, se comercializează pe piaţa din România alături de oţetul din vin sau din alte fructe, oţetul balsamic fabricat în Italia, cel de Modena/Reggio Emilia cu IGP/DOP care este fabricat din must de struguri dulci în amestec sau nu cu oţet de vin. Preţul acestui oţet balsamic este unul pe măsura notorietăţii sale, poate ajunge la 800 lei pentru 100 ml. Preţul ridicat în acest caz este justificat prin procesul special de obţinere, numai din must de struguri dulci obţinut din soiul Trebbiano/Lambrusco, care iniţial este fiert până ajunge la consistenţa unui sirop şi care este pus să fermenteze în butoaie de stejar/dud/cireş/castan impregnate cu bacteria acetică, de la an la an timp de 25 de ani fiind transvazat în butoaie din ce în ce mai mai mici realizate din specii de lemn de esenţă tare valoroase, rezultatul final fiind un oţet balsamic cu caracteristici organoleptice unice care-i conferă recunoaşterea la nivel mondial. În prezent, oţetul se foloseşte de români pentru a condimenta, a realiza anumite sosuri, a conserva legume (murături) şi foarte rar ca dezinfectant sau soluţie de curăţenie în gospodărie, ultimile două funcţii fiind preluate de soluţii chimice deosebit de toxice pentru consumatori.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori.

Top 5 corpuri de iluminat decorative ce-ți pot înfrumuseța casa

Casa este locul în care ne simțim cel mai bine. Casa ne permite să adunăm amintiri, să trăim momente minunate alături de cei dragi. Casa este oaza noastră de liniște. Din acest motiv, trebuie să o transformăm într-un spațiu cât mai frumos posibil.

Dacă ți-ai achiziționat o casă și îți dorești să o înfrumusețezi, iată top 5 corpuri de iluminat decorative care pot contribui cu ușurință la înfrumusețarea casei tale.

Corpuri de iluminat -Candelabre

Candelabrul provine din termenul latinesc, ” candelabrum ” , care înseamnă suport pentru lumânări. Cu alte cuvinte, indică faptul că mai demult candelabrele funcționau cu ajutorul lumânărilor.

Candelabrul este un element important din configurația unei camere, intrucat, odata montat, acesta va lumina puternic camera permițând desfășurarea activităților.

Dacă îți plac foarte mult candelabrele, trebuie să știi că trebuie să ții cont de tipul camerei când alegi aspectul, dimensiunile și puterea acestora. Poți amplasa un candelabru impunător în living, unul simplu și de dimensiune redusă în dormitor, unul pe hol (cu o dimensiune proporțională cu cea a holului), unul modern și colorat în bucătărie. Poți găsi astfel de corpuri de iluminat decorative pe eOrion.ro.

Corpuri De Iluminat

Corpuri de iluminat – Plafoniere

Dacă îți dorești să luminezi toate încăperile din casă cu ajutorul unor corpuri de iluminat fixate direct pe tavan, cea mai bună opțiune pentru tine o reprezintă plafonierele.

Aceste corpuri de iluminat decorative sunt foarte funcționale și pot contribui la decorarea cu ușurință a oricărei camere din casă. În prezent, pe piață există o gamă largă de modele, de la cele simple, clasice la modele elaborate ce respectă tendințele momentului.

Corpuri De Iluminat

Corpuri de iluminat – Aplice

Aplica reprezintă una dintre cele mai bune soluții atunci când vrei să pui în valoare anumite obiecte din cameră. De exemplu, un tablou.

De asemenea, aplica amplasată deasupra noptierei sau la capătul patului îți dă posibilitatea să citești cu ușurință o carte.

Aceste corpuri de iluminat sunt foarte practice, utile și foarte versatile. Se adaptează perfect oricărui spațiu și îl înfrumusețează.

Corpuri De Iluminat

 

Corpuri de iluminat -Pendule

Dacă îți plac corpurile de iluminat altfel, alege câteva pendule. Pendulele sunt corpuri de iluminat decorative prezăzute cu unul sau mai multe becuri, suspendate printr-un cablu flexibil sau tijă rigidă dar reglabilă, ceea ce-ți permite să reglezi înălțimea dorită.

Cu ajutorul pendulelor îți poți decora într-un mod foarte frumos casa. De exemplu, poți pune un pendul deasupra mesei. Astfel vei crea o oază de liniște și relaxare, perfectă pentru a lua cina cu cei dragi ție.

Poți pune un pendul pe teresa sau în orice alt loc al casei. Indiferent de locul în care vei plasa diverse pendule, vei reuși să-ți înfrumusețezi casa rapid și fără prea mare efort.

Corpuri De Iluminat

Corpuri de iluminat -Sporturi

Sporturile reprezintă o soluție de iluminat eficientă energetic. Și, dacă vrei să-ți înfrumusețezi casă cu ajutorul unor corpuri de iluminat care nu consumă mult, acestea sunt alegerea perfectă.

Pe de altă parte, sporturile sunt și foarte versatile. Le poți amplasa în orice loc. Astfel, le poți transforma în iluminat principal, fie le poți asocia cu alte corpuri de iluminat pentru a scoate în evidență o anumită zonă a casei ( intrare, dining room, birou etc.).

Pe site-ul amintit mai sus, veți găsi spoturi performante, cu design modern și accesibile oricărui buget. Astfel, vei avea posibilitatea să-ți alegi spoturile care îți plac fără să cheltuiești o sumă mare de bani.

Corpuri De Iluminat

Acestea sunt cele 5 corpuri de iluminat decorative către care merită să-ți îndrepți atenția dacă vrei să-ți înfrumusețezi casă. Ia în considerare achiziționarea lor întrucât nu vei regreta. Vei reuși să dai casei tale un plus de stil.

Le poți cumpăra oricând de pe eOrion.ro sunând la numărul de telefon: 0744 626201. Mult succes în decorarea casei îți doresc!

Una din trei mărci de brânză Feta cu denumire de origine protejată (DOP) conține clorură de calciu!

 

Trei din cele 10 mărci de brânză Feta sunt produse Bio!

Mărcile de brânză Feta Epiros, Taverna şi President conţin clorură de calciu!

Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 270 kcal şi 290 kcal!

Conţinutul de grăsimi în 100 grame produs variază între 22,5 grame şi 25 grame!

Conţinutul de proteine în 100 grame produs variază între 16 grame şi 17,6 grame!

Conţinutul de sare în 100 grame produs variază între 2 grame şi 2,9 grame!

Numai la 5 din cele 10 mărci de brânză Feta se menţionează pe etichetă umiditatea maximă (conţinutul de apă din produs) care este de maximum 56%!

La 8 din cele 10 mărci de brânză Feta cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de minimum 70%, iar cantitatea de lapte de capră este de maximum 30%!

La o marca de brânză Feta (Hochland) cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de 97%, iar cantitatea de lapte de capră este de 3%!

La o marcă de brânză Feta (Kolios) cantitatea de lapte de oaie folosită la fabricarea acestui tip de brânză este de 68,3%, iar cantitatea de lapte de capră este de 29%!

Perioada de timp recomandată de producător în privinţa consumării produsului după deschiderea acestuia este de până la 5 zile cu condiţia păstrării acestuia în frigider!

Cantitatea de brânză Feta recomandată de producător pentru a fi consumată într-o zi este de 30 grame!

Timpul de maturare al brânzei Feta este de 60 zile sau de 90 zile!

Preţul pentru 1 kg de brânză Feta începe de la 50 de lei la mărcile Non-Bio şi ajunge la 100 lei la mărcile Bio de brânză Feta!

La marca Favourites de brânză Feta declaraţia nutriţională nu este în limba română!

La marca Hochland de brânză Feta lista de ingrediente este incompletă!

În Grecia consumul mediu anual de brânză Feta este de 10,5 kg pe cap de locuitor!

În Grecia, brânza care poartă denumirea Feta este fabricată exclusiv din lapte de oaie sau dintr-un amestec de lapte de oaie şi de capră!

În Grecia se fabrică anual circa 115.000 de tone de brânză Feta!

Brânza Feta reprezintă aproape 10 % din exporturile alimentare ale Greciei!

Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică din anul 2005 cu o activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC) din anul 2005, a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor „Atenție la etichetă!”, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora.

Experţii APC au analizat următoarele 10 mărci de brânză Feta: Epiros, Kolios, Taverna, Denisko, President, Andechser, Mediterranea, Olympus, Hochland şi Favourites, comercializate în magazinele marilor rețele comerciale. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La realizarea studiului s-a avut în vedere, în primul rând,  identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs pe baza informațiilor menţionate pe ambalajul fiecărei mărci de brânză Feta. În 3 din cele 10 mărci analizate s-a identificat aditivul E 509.

Brânză FetaClorura de calciu (E 509) este unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanță de coagulare, înlocuitor de cheag) cu formula chimică CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, și  6), fiind o sare a calciului cu acidul clorhidric. În toate variantele, clorura de calciu se dizolvă foarte bine în apă. În principiu, sarea respectivă este higroscopică (avidă de apă), deci se folosește foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii). Clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele; față de sarea obișnuită (clorura de sodiu – NaCl), proprietățile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversitățile iernii pe șosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producția mondială de clorură de calciu se folosește în acest scop. Pentru variatele sale proprietăți se mai folosește: la dedurizarea apei din bazine de înot sau din bazine cu faună marină, în industria chimică la producerea altor substanțe chimice, în construcții, industria de foraj și metalurgie, în medicină la tratarea intoxicației cu magneziu și foarte multe utilizări are în industria alimentară, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de întărire, de sporire a fermității țesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de brânză tofu, dar și pentru producerea unui înlocuitor de caviar din sucuri de legume și fructe, ingredient în băuturile sportivilor etc. O utilizare specială vizează sterilizarea masculilor de la speciile animale, prin injectarea unei soluții de clorură de calciu. Având în vedere proprietățile menționate, este de înțeles că folosirea clorurii de calciu la prepararea brânzeturilor a devenit o practică largă, mai economică decât folosirea cheagurilor naturale. Produsul se vinde la prețuri mai mici decât cheagurile naturale (un litru de clorură de calciu 33% costă circa 50 lei, pe când aceeași cantitate de cheag costă de 2-3 ori mai mult). În plus, se subliniază avantajul compensării lipsei ionilor de calciu din laptele natural în perioada de toamnă și iarnă rezultând o coagulare superioară. În aproape toate rețetele actuale de preparare a laptelui se menționează că în lapte se adaugă săruri de calciu pentru a obține un coagul de consistență normală, bine legat.

Brânză FetaÎn Regulamentul CE nr. 1829/2002 al Comisiei se arată că în conformitate cu caietul de sarcini prezentat de autorităţile elene laptele utilizat la fabricarea brânzei Feta trebuie să provină din rasele de oi şi de capre locale, crescute în mod tradiţional şi a căror alimentaţie trebuie să se bazeze obligatoriu pe flora din păşunile existente în regiunile eligibile (teritoriul Greciei continentale, insulele şi arhipelagurile fiind excluse, cu excepţia insulei Lesbos). În acelaşi regulament se arată că “Intercalarea factorilor naturali şi factorilor umani specifici, în special metoda de fabricare tradiţională, care necesită scurgerea fără comprimare, a conferit brânzei Feta un renume internaţional de excepţie.” În privinţa procesului de fabricare a acestui tip de brânză pe site-ul Comisiei Europene la secţiunea Sisteme de calitate ale UE se arată că: „Laptele din care se face brânza Feta vine doar de la specii locale de oi și capre. El dă culoarea albă cu care suntem obișnuiți și aroma ușor piperată. Colectat pe anotimpuri, laptele trebuie să aibă un conținut de grăsime de cel puțin 6 %. Se poate folosi atât lapte pasteurizat, cât și nepasteurizat, însă nu se adaugă niciodată coloranți, conservanți, lactoproteine, săruri de cazeină, lapte condensat sau lapte praf. Odată colectat la fabrică, laptele este coagulat și pus în forme cu multe găuri mici, din care zerul se poate scurge fără vreo presiune externă. Calupurile sunt apoi feliate și acoperite cu sare de mare. Microorganismele care se formează pe suprafață în această etapă contribuie la dezvoltarea aromei. Maturarea brânzei se desfășoară în două etape. În faza inițială se adaugă saramură, iar recipientele sunt plasate în încăperi cu condiții strict controlate. Temperatura nu trebuie să depășească 18°C, iar umiditatea relativă trebuie să fie de cel puțin 85 %. Această fază poate dura până la 15 zile. A doua etapă de maturare se desfășoară în frigidere, la temperaturi constante de 2-4°C. Durata totală de maturare este de cel puțin două luni. De-abia la sfârșitul procesului brânza capătă aroma și gustul pentru care este renumită.”

Brânza Feta botezată “aurul alb” al Greciei a fost înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate la data de 15 octombrie 2002.

“Brânza Feta, produs cu denumire de origine protejată (DOP), considerată aurul alb al Greciei, este o „brânză telemea” al cărei gust însoțit de arome distincte diferă în funcție de zona în care este produsă, lucru datorat faptului că oile și caprele se hrănesc cu diferite specii de floră specifice zonelor respective, fapt care face ca laptele recoltat să aibă caracteristici organoleptice diferite. Le recomand consumatorilor să achiziționeze brânză Feta DOP în saramură (își păstrează gustul și aroma inițială pe întreaga perioadă de valabilitate), fără clorură de calciu în compoziția acesteia, deoarece folosirea acestui aditiv alimentar nu este specific rețetei tradiționale transmisă din generație în generație, de mii de ani. Clorura de calciu se folosește ca potențiator de arome, agent de întărire și acidifiant. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi. Totodată, brânza Feta DOP trebuie să aibă o consistență semitare, să fie onctuoasă, uniform legată, să se rupă ușor, fără a fi sfărâmicioasă (acest defect se datorează folosirii unui lapte cu aciditate peste limitele admise, mai mare de 19 la laptele de capră și de peste 24 la laptele de oaie, respectiv a unui lapte care nu a fost proaspăt).” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori