Ador provocările. Îmi dau o stare de bine. Mă determină să privesc viața cu alți ochi. Îmi dau șansa să las timpul în pace. Să nu îi mai pun întrebări de genul: De ce treci atât repede? De ce-mi furi clipele și anii? De ce-mi schimbi chipul? Dacă timpul ar avea glas, probabil mi-ar spune că este foarte fericit că uit de el măcar câteva momente. Of…de ar putea el conversa…câte nu am discuta noi…
Dar să revin cu picioarele pe pâmânt. Astăzi nu vreau să vă vorbesc despre ce i-aș spune eu timpului. Astăzi vreau să răspund la provocarea care circulă prin blogosferă. Mai exact, vreau să răspund la întrebările pe care mi le-au adresat bloggerii. Iată ce nu știați despre mine…
Diana: Cum s-ar numi o carte despre viața ta?
Bună întrebare. Nu m-am gândit niciodată la asta (îmi dai idei 🙂 ), dar cred că aș numi-o: Aripi în zbor.
Pe când și o carte de proză scrisă de Irina, te-ai gândit?
În foarte scurt timpul va apărea și cartea de proză (stai bine cu intuiția 🙂 ).
Cum ai găsit scrisul sau te-a găsit el pe tine?
Scrisul m-a găsit pe mine. În sufletul meu întotdeauna a existat dorința de a scrie. Cu fiecare carte pe care am citit-o, dorința a devenit tot mai mare, dar lipsea curajul. Mereu am considerat că nu am talent. Tot ceea ce trăiesc este surprinzător pentru mine.
Care e motto-ul tău?
Nu aș putea spune că am un motto după care mă ghidez în viață. Dar cred cu tărie că dacă dragoste nu e, nimic nu e. Iubirea este poțiunea magică care ne dă puterea să depășim cele mai grele momente.
Oana: Cum te-ai descrie în 30 de cuvinte?
Sunt furtună/Sunt ploaie ce cade/Sunt gând în vers/Ce-și face plimbarea prin univers/În pas domol, așezând pe șevalet/Cascade de cuvinte dintr-un timp neșters/Ce-și doarme somnul de veci pe al inimii/Sfânt bilet.
Cristina: Scrisul poate fi mai mult decât o pasiune?
Sigur că da.
Poate deveni „meserie”?
Absolut. Însă, din păcate, în România este puțin mai dificil. Sper că în viitor lucrurile se vor schimba.
Care este cea mai dragă reușită a ta relaționată cu scrisul?
Fiecare carte publicată îmi este dragă, dar cred că cea care urmează să vadă lumina tiparului îmi va fi cea mai dragă. Mi-am dorit foarte mult ca această carte să fie publicată, poate de asta îmi este așa dragă.
Georgiana: Care este povestea poeziei tale?
Povestea poeziei mele este una surprizătoare. Spun surprinzătoare deoarece nu am crezut niciodată că voi scrie poezie. Da, îmi doream să scriu o carte, dar nu de poezie. Nu am crezut vreodată că voi fi prietenă cu poezia. Sincer, nici nu mai țin minte cum am scris prima poezie și nici care este aceea. Destinul se pare că nu a fost de acord cu mine. A reușit să-mi demonstreze că o pot scrie. Mă bucur că s-a întâmplat așa.
Cum v-ați cunoscut, a fost dragoste la prima vedere, aveți o legătură oficială?
Nu știu. Nu-mi mai aduc aminte. Nu a fost dragoste la prima vedere. Da, e legătură oficială. Trăim împreună, dormim împreună, respirăm împreună. Ea este sufletul meu pereche.
Vă vedeți împreună până la sfârșitul timpului?
Ne vedem împreună până la sfârșitul timpului. Nu ne închipuim altfel viața.
Almona: Ce îți place mai mult să citești, poezie sau proză?
Recunosc, iubesc poezia, dar îmi place mult să citesc proză.
Cărțile non-fiction sunt mai puțin cărți decât cele fiction?
Sub nicio formă. Cartea este carte indiferent de genul său. Cartea este izvorul nesecat de cunoaștere. Ea potolește setea sufletelor ce vor să descopere în permanență povești de viață din care pot învăța ceva.
Ce înseamnă pentru tine „vacanță perfectă”?
Vacanța perfectă este aceea în care mă bucur de frumos alături de cei dragi.
Denisa: Ce te reprezintă mai mult: luna sau soarele?
Mă reprezintă amândouă. Uneori, sunt precum luna. Strălucesc în tăcere, luminând în jurul meu. Alteori, sunt precum soarele. Ard. De fapt, arde pasiunea în mine. Arde iubirea de frumos, cenușă mi se fac gândurile și renasc în poezie.
Marea sau muntele?
Ador glasul mării și tăcerea munților.
Cu ce aroma te-ai asocia daca ai fi una?
Aromă de lăcrămioare.
Dragelor, sper să vă placă răspunsurile. Mie mi-au plăcut întrebările voastre și am răspuns cu drag la ele. Vă îmbrățișez!
Frumos. Abia aștept să citesc cartea ta de proză.
Sper că o să-ți placă! 🙂