Eu te-am iubit

Eu te-am iubit când stropi de rouă pasul mi l-au mângâiat
Și necuprinsul dimineții pe pleoapa caldă încet m-a sărutat.
Și te-am dorit, și am privit spre albastrul infinit
Să îți zăresc privirea pe norii albi, îndrăgostiți de chipul meu
Pierdut prin labirintul de neliniști în căutarea marii iubiri.
Eu te-am iubit cum nici măcar gingașa-mi inima
N-a crezut că voi iubi vreodată.
Cu mine ea a făcut rămășag, dar a pierdut și
Te așteaptă acum, în prag, însângerată
De iubirea ce o spintecă nemiloasă.
E un călău ce-și face treaba magistral
Și o doboară-n neuitare, și durerea urlă.
Ecoul său străbate oceanul de tristeți ale cărui
Valuri înalte, înspumate ating aievea
Aripile pescărușilor ce-l survolează
Încercând să-i aline zbuciumul cu zborul lor.
Eu te-am iubit, tu n-ai să știi,
Tăcerea mi-a învăluit trupul
În fioruri înlăcrimate și acum scrie
Pe sufletu-mi mut, cu fărâme de dor,
Oda iubirii fără de cuvânt
Ce farmecă-n noaptea albastră
Stele ce-i cad la picioare
Și iau chip de nimfă
La viață trezită de nemurirea care
Iubirii nu-i dă pace.
Eu te-am iubit, admit.