E o noapte de vară.

O noapte în care

O ploaie de stele argintii

Cade-n şuvoaie peste al meu suflet adormit

Şi îmi trezeşte şi visul,

Şi gândul,

Care se adăpostesc

La masa tăcerii

De sub sălciile plângătoare ale inimii.

Totul atunci în jurul se opreşte,

Căci visul de gând se apropie,

Un sărut îi fură

Şi-l înalţă pe culmile fericirii,

Acolo unde îl aşteaptă

Împlinirea iubirii.

 

E o noapte de vară

În care mută îmi este privirea

În faţa tabloului sublim

În care un vis

Şi un gând

Se iubesc fremătând

De dor neîncetat.

 

E o noapte de vară

În care un vis de primăvară

Se întâlneşte cu-un gând

Veşnic treaz,

Alergând

Spre acea clipă plângând

Dintr-o zi de demult.

 

E o noapte de vară

E vis,

E un gând,

Sunt un OM meditând

Într-un timp

Dintr-o viaţă.

 

 

 

S-ar putea să-ți placă și

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperă mai multe la Irina Cristina

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura