Lăsă-mă, iubită viață

S-ascult sunetul ploii,

S-aud chemarea ei

În miez de noapte,

Să ne-ntâlnim

Sub clar de lună,

Să îi permit

Pe trupul meu

Să cadă în șiroaie,

În suflet să-mi pătrundă

Și să spele amprentele

Acelor clipe în care

El, Destinul, cu mine s-a jucat.

Lăsă-mă, iubită viață

Să-ncep un dans cu ploaia,

Să simt cum într-ale sale mreje mă cuprinde

Și-mi promite

Că sufletul-mi pustiu

Într-un izvor de liniște și pace

Ea îl va transforma.

Lăsă-mă, iubită viață

Să merg prin ploaia rece,

Să mă trezesc brusc din visare

Și să-nțeleg că ale noastre drumuri

Oricând pot fi despărțite,

Ceea ce-nseamnă

Că nu contează

Decât că eu și tu

Suntem acum, aici,

Mână de mână

Pe drumul sorții

Presărat cu lacrimile de fericire

Ale cerului.