Într-o zi din destin….

Într-o zi din destin
Am cules și-am ales
gânduri mute,
visuri surde,
clipe ude,
lacrimi curse
le-am legat,
le-am dezlegat
cu fir roșu de mătase
și le-am scos din sufletul pe care îl pătase.
Am răzbit
și-am zâmbit,
m-am văzut,
m-am revăzut
Cu un ochi
într-o oglindă,
căci pe unul l-am lăsat
să privească prin alt suflet
și să caute de zor
un dor fără de zăvor.

Destin

                              Sursă foto: cameliacraciunart.ro


Dar a dat peste-un copac
cu ramuri verzi, dar cam triste,
căci niște păsări turiste
pe ele și-au amplasat cuibul ca niște artiste.
Ciripesc un cuvânt,
mă avânt
să-l cuprind,
mă deprind.
Îl deznod.
Curg litere.
Îl înnod. E admitere
De sens imens.
Cu decență o reminescență
De mine se agață într-o dimineață.
E o zi dintr-un anotimp ce se trezește la viață
și pleacă să aleagă flori din piață.
Mi le dă să îmi fac un ceai cald, aromat
cu cuvinte fierbinți despre gânduri cuminți.
Îl sorb și constat că-i pentru mine un drog.
De nu-l beau zi de zi intru brusc în sevraj.
Într-o zi din destin
mă aleg, mă culeg, mă dezleg
de visuri din abisuri,
scriu versuri despre universuri,
mă hrănesc cu discursuri,
merg pe vârfuri fără să fac compromisuri.
Într-un zi din destin
sunt un om libertin
ce merge clandestin
printre litere ce cuvinte devin.
Într-o zi din destin
sunt doar un om de genul feminin

Dacă uit…

Dacă uit, șoptește-mi
Să caut visurile ascunse în lacrima
Ce lăcaș și-a făcut în poemul fără de ecou
Scris cu litere fără de glas.

Dacă uit, șoptește-mi
Să deschid fereastra în care bate neîncetat
Un alb porumbel cu o misivă în firavu-i plisc,
Așteptându-mi simțirea să se trezească din amorțire.

Dacă uit, șoptește-mi
Să-mi caut rimele ce s-au ascuns
Prin sufletul din anotimpul sorții,
Plecat să-ți caute iubirea.

Dacă uit, șoptește-mi
Să vin în visul tău de primăvară,
Să îți ofer o amintire demult uitată
În trecutul care este acum, doar o răsuflare.

Îndemn

Când prezentul se topeşte în trecut

Şi-şi varsă lavă sa fierbinte

Peste suflet

Sufocându-l…

 

Când

Clipele trăite se topesc în amintiri

Şi totul se preface în scrum,

Iar vântul spulberă

Scrumul celor ce au ales să uite…

 

Când iubirea s-a topit

Peste timpul ce zboară

Şi spune:

A fost cândva…

 

Când anii se topesc

Neprivind

Nici măcar o secundă

Înapoi…

 

Când ziua

Se topeşte în noapte

Şi azi devine mâine,

Iar mâine devine ieri…

 

Când

Visurile se topesc

În căi de soartă

Indicate…

 

Când viaţa se topeşte

De dorul zâmbetului tău

Ridică-te, omule

Şi mergi înainte orice ar fi,

Bucurându-te de viaţa

Ce alături doar pentru scurt timp îţi este!

Valsul literelor

 

 

 

P1020351ex

 

 

Intr-o  zi

Dintr-un an

Intr-un timp

Dintr-un anotimp

Eu

Un actor grabit de pe scena vietii

Am pornit

Intr-un vals al literelor

Un vals

Ce splendid rasuna

Din sufletu-mi

De visuri si sperante plin

Un vals

Cu un  partener ce mi-a fost,

Imi este si-mi va fi o viata

Fermecatorul meu condei.

 

1,2,3,

1,2,3,

Frumoase litere apar

Din condei ca prin farmec

Si-ncep a valsa

In cuvinte a se transfoma.

 

1,2,3

1,2,3

In pasi de cuvinte

Sufletul mi-l alina.

Zi de zi.

Sursa foto: celiagomez.es