APC solicită demiterea lui Mihai Ponea din funcția de director general DGSA în ANSVSA!

 

Demiterea Lui Mihai Ponea

Asociația Pro Consumatori, organizație de utilitate publică, cu peste 31 de ani de activitate în domeniul apărării drepturilor şi intereselor economice ale consumatorilor, îi solicită domnului Dr. Robert Viorel Chioveanu – Preşedinte – Secretar de Stat al  Autorității Naționale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), să-l demită pe domnul Mihai Ponea din funcția de director general al Direcției Generale Siguranţa Alimentelor pentru modul incalificabil în care a încercat să inducă în eroare consumatorii în emisiunea lui Radu Tudor din seara zilei de 29 august 2021, orele 21.00, la o oră de maximă audienţă, cu privire la absența oxidului de etilenă din alimentele retrase de la vânzare în ultimele luni de marile reţele comerciale!

Directorul general Mihai Ponea a bagatelizat problema oxidului de etilenă din alimentele retrase de la comercializare! Cu toate că din notificările existente pe site-ul ANSVSA reiese foarte clar că în acele loturi de alimente retrase de la vânzare s-a identificat o concentrație de oxid de etilenă ridicată, prezenţa acestei substanţe toxice pentru organism nefiind permisă în nicio cantitate în alimente, directorul general Mihai Ponea a indus în eroare telespectatorii postului Antena 3 prin următoarele afirmații halucinante:

„Radu Tudor, moderator emisiune: Comunicatele ANSVSA pe care le vedeți pe ecran menționează faptul că aceste concentrații depășite de oxid de etilenă sunt inclusiv cancerigene. De ce trebuie noi, consumatorii din România, să ne confruntăm cu această problemă? De unde să știm noi că acele produse nu sunt conforme? N-ar fi normal ca orice produs pe care îl găsim la raft să fie testat înainte de a fi pus la vânzare? Și o să discutăm în această seară cu doi oameni care cunosc bine situația. Mihai Ponea, directorul general al Direcției de Siguranță Alimentară din ANSVSA.

– Bună seara, domnule Ponea.

– Bună seara, domnule Radu Tudor.

– Mulțumesc pentru faptul că sunteți aici, și cu doamna doctor Simona Gariciu, specialistă în boli de nutriție şi diabet.

– Bună seara, doamna doctor.

– Bună seara, domnule Tudor.

– Vă mulțumesc frumos că sunteți aici. O să vă întreb direct, domnule Ponea ce este cu acest oxid de etilenă și de ce în avalanșă descoperiți foarte multe produse care conțin acest oxid.

– Domnule Radu Tudor, în primul rând ar trebui să facem câteva precizări. În ultimele două luni, într-adevăr, ANSVSA, a rechemat şi a retras de pe piață în jur de trei milioane de alimente, produse alimentare. Dar aceste produse, în urma analizelor efectuate, nu s-a identificat în aceste produse alimentare oxidul de etilenă. Motivul retragerii şi rechemării de la consumatori a fost pe principiul precauției. Este foarte important un pic să lămurim istoricul oxidului de etilenă care a apărut în Europa încă de la sfârșitul anului 2020. Acel aditiv E410 în componența căruia avem acea gumă de guar este un arbore din Asia, care pe timpul transportului a fost tratat cu un dezinfectant, lucru interzis în Europa și permis în țările asiatice. Când s-a constatat că în acest aditiv există cantități infime de oxid de etilenă, oxidul de etilenă a intrat în compoziția E410 care a intrat în înghețată, în sucuri sau alte produse alimentare. În toate analizele repet, efectuate, în înghețată, chifteluțe, suc și alte produse, nu s-a identificat acest oxid de etilenă, sub limita detectabilă.

Redăm mai jos câteva pasaje din notificările postate pe site-ul ANSVSA la secţiunea Siguranţa alimentelor şi sănătate publică/Rechemare/Retragere produse alimentare:

„Vă informăm că Maspex România recheamă produsele Figo menţionate mai jos. Compania Maspex România, în calitate de producător al mărcii de băutură răcoritoare Figo, produs în România, a fost informată de către unul dintre furnizorii săi cu privire la existenţa substanţei oxid de etilenă ce depăşeşte limitele permise de reglementările în vigoare, într-un ingredient al materiilor prime care ni s-a livrat.” Sursa: Notificări Kaufland, Cora de pe site-ul ANSVSA din data de 16 august 2021, Metro, Selgros de pe site-ul ANSVSA din data de 14 august 2021.

„Compania Macromex, în calitate de proprietar al mărcii de înghețată La Strada, produsă în Franța, a fost informată de către unul din furnizorii săi cu privire la o problemă a stabilizatorilor de plante, al căror conţinut de oxid de etilenă depășește limitele premise de reglementările în vigoare.” Sursa: Notificări: Lidl din data de 10 august 2021 de pe site-ul ANSVSA, Kaufland din data de 6 august 2021, Mega Image, Carrefour şi Selgros din data de 5 august 2021 de pe site-ul ANSVA.

De asemenea, îi reamintim domnului Ponea Mihai, director general ANSVSA, că în perioada 11 iunie 2021 – 9 august 2021 au fost retrase zeci de loturi de înghețată din mărcile Bounty, Twix, Snikers, Milka, KitKat, mărcile proprii de îngheţată Carrefour, respectiv Cora, pentru următorul motiv: „constatându -se  rezultate  necorespunzătoare  la  analizarea  unui  ingredient  utilizat  la  fabricarea  produselor,  având  un  nivel  peste  limitele  legale  de  oxid  de  etilenă.”

Totodată, în cursul acestei dimineți, Asociația Pro Consumatori a informat Comisia Europeană şi Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară în legătură cu prestația lamentabilă şi duplicitară a directorului general Mihai Ponea cu privire la dezinformarea consumatorilor români referitor la inexistenţa oxidului de etilenă din alimentele retrase de la vânzare prin intermediul notificărilor postate de operatorii economici din domeniul comerțului de pe site-ul ANSVA.

11 întrebări pentru Mars România, ANPC și ANSVSA referitoare la înghețata contaminată cu oxid de etilenă!

Inghetata Contaminata

Asociația Pro Consumatori, organizație de utilitate publică, cu o activitate de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor prin prezenta vă solicită să răspundeți la următoarele întrebări cu privire la informațiile oferite consumatorilor prin notele de retragere din data de 17 iulie 2021 când ați dispus retragerea a 2 loturi de înghețată Bounty din cele 66 magazine Lidl, 5 loturi de înghețată Snickers din cele 66 magazine Lidl, 20 iulie 2021 când ați dispus retragerea a 8 loturi de înghețată Bounty din cele 280 de magazine Penny, 5 loturi de înghețată Twix din cele 280 de magazine Penny, 10 loturi de înghețată Snickers din cele 280 de magazine Penny, 21 iulie 2021 când ați dispus retragerea a 14 loturi de înghețată Bounty din cele 34 magazine Auchan, 14 loturi de înghețată Twix din cele 34 de magazine Auchan, 21 loturi de înghețată Snikers din cele 34 de magazine Auchan. În data de 17 iulie 2021 ați mai dispus retragerea din România, probabil din alte magazine, altele decât cele care aparțin marilor rețele comerciale, a 27 loturi de înghețată Bounty, a 27 loturi de înghețată Twix, a 42 loturi de înghețată Snickers. În data de 27 iulie ați dispus retragerea din cele 12 magazine Cora a 8 loturi de înghețată Bounty, a 10 loturi de înghețată Twix, a 16 loturi de înghețată Snickers.

  1. De ce se practică două modalități diferite de despăgubire a consumatorilor? Astfel, pentru consumatorii care au achiziționat mărcile de înghețată Snickers, Twix, Bounty, din magazinele Cora și Penny se oferă contravaloarea produselor achiziționate, în timp ce pentru cei care au achiziționat mărcile de înghețată Snickers, Twix, Bounty din magazinele Auchan, Lidl, Peny sau alte magazine decât cele menționate se oferă vouchere de cumpărături a căror valoare este egală cu cea a înghețatei achiziționate! În numele consumatorilor pe care îi reprezentăm vă solicităm să le oferiți posibilitatea acestora să aleagă între oferirea unui voucher și contravaloarea produselor!
  2. Cum se numește ingredientul din compoziția înghețatelor Snickers, Twix și Bounty care conține oxid de etilenă?
  3. Care a fost cantitatea de oxid de etilenă depistată în acel ingredient?
  4. Care este limita maxim admisă de legislația europeană pentru oxidul de etilenă din acel ingredient?
  5. Cine a realizat analiza de laborator pentru ingredientul în care s-a descoperit oxid de etilenă peste limita maxim admisă de legislația europeană?
  6. Cum se numește furnizorul de la care ați cumpărat acel ingredient în care cantitatea de oxid de etilenă era peste limita maxim admisă de legislația europeană?
  7. În ce țară își are punctul de lucru furnizorul de la care ați cumpărat acel ingredient în care s-a identificat oxid de etilenă peste limita maxim admisă de legislația europeană?
  8. Ce cantitate din ingredientul cu oxid de etilenă folosiți la fabricarea înghețatelor Snickers, Twix și Bounty?
  9. Câți consumatori au achiziționat înghețata Snickers, Bounty și Twix din acele loturi înainte de a fi retrase de la vânzare?
  10. Câți consumatori au primit contravaloarea înghețatelor achiziționate din loturile contaminate cu oxid de etilenă?
  11. Câți consumatori au primit vouchere pentru înghețatele achiziționate din loturile contaminate cu oxid de etilenă?

Redăm mai jos pasaje din notele de retragere de la vânzare de pe site-ul ANSVSA a loturilor de înghețată Bounty, Snickers și Twix fabricate de Mars România.

„Mars recheamă din România produsele noastre de înghețată menționate mai jos. Acest lucru se datorează prezenței oxidului de etilenă într-un ingredient produs de unul dintre furnizorii noștri, la niveluri mai mari decât cele permise de legislația UE. Acest fapt are impact cu privire la Mars precum și alți producători. ESTE IMPORTANT că, deși nivelul de oxid de etilenă din ingredientul afectat este peste limitele legale pentru Europa, noi folosim doar o cantitate mică din acest ingredient în produsele noastre de înghețată. Ca urmare, nivelul de oxid de etilenă din înghețată este minimal și mult sub limitele legale din Europa pentru ingredient. Consumarea produsului nu este nocivă. Vă vom rambursa un voucher de cumpărături de valoarea produselor achiziționate. Vă rugăm să păstrați ambalajul fizic al produsului până la data la care primiți voucherul.” Sursa: Nota de retragere de la vânzare a 7 loturi de înghețată mărcile Snickers și Bounty din data de 17 iulie din cele 66 magazine Lidl.

“Vă informăm că producătorul MARS ROMÂNIA, a inițiat retragerea de la comercializare a produselor menționate mai sus, ca măsură de prevenție, existând suspiciunea potențială de prezență a oxidului de etilenă (OET) întrunul din ingredientele utilizate în fabricarea produselor.” Sursa: Nota de retragere de la vânzare din 20 iulie 2021 din cele 284 magazine Penny a 8 loturi de înghețată Bounty, a 5 loturi de înghețată Twix și a 10 loturi de înghețată Snickers

„Retragerea produsului de pe piață și rechemarea acestuia de la consumatori au fost declanșate la solicitarea furnizorului, constatându-se rezultate necorespunzătoare la analizarea unui ingredient utilizat la fabricarea produselor, având un nivel peste limitele legale de oxid de etilenă.” Sursa: Nota de retragere a produsului 48717 Snickers Înghețată 7 pack 336 g din magazinele Mega Image din data de 9 august 2021. Nu reiese din această notă de retragere dacă consumatorii primesc contravaloarea înghețatei achiziționate sau un voucher de o valoare egală cu a produsului achiziționat!

Inghetata Contaminata„Într-o țară în care instituțiile statului cu responsabilități în domeniul protecției consumatorilor ar funcționa, după astfel de valuri de retrageri a sute de mii de produse, imediat s-ar fi declanșat verificarea tuturor mărcilor de înghețată care au în compoziție acel ingredient contaminat cu oxid de etilenă! Din păcate, în România niciuna din cele două instituții ale statului care au astfel de responsabilități, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, respectiv Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, nu este interesată să asigure protecția consumatorilor prin realizarea unor analize de laborator a tuturor mărcilor de înghețată care conțin acel ingredient ce a fost contaminat  cu oxid de etilenă peste limita maxim admisă de legislația europeană în cazul mărcilor Snickers, Bounty și Twix. Asociația Pro Consumatori solicită ANPC-ului și ANSVSA-ului în baza articolului 37, litera i) din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor realizarea de îndată a unor analize de laborator pentru toate mărcile de înghețată comercializate în România care conțin ingredientul care a fost contaminat cu oxid de etilenă la înghețatele Snickers, Bounty și Twix!” conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte Asociația Pro Consumatori.

Pudră de cacao cu sodă caustică!

Pudră De Cacao

Una din două mărci de pudră de cacao conţine E-uri!

Numai una din 10 mărci de pudră de cacao este ecologică!

8 din 10 mărci de pudră de cacao au un conţinut redus de grăsime!

2 din 10 mărci de pudră de cacao conţin sare adăugată, între 1,1 grame şi 2,5 grame sare per 100 grame produs! Conţinutul de sare prezent în mod natural în acest produs variază între 0,05 grame şi 0,08 grame!

2 din 10 mărci de pudră de cacao conţin zahăr adăugat, între 31,3 grame şi 36,5 grame zahăr per 100 grame produs! Conţinutul de carbohidraţi prezent în mod natural în acest produs variază între 8,7 grame şi 15,5 grame!

Conţinutul de kcal din 100 grame produs variază între 291 kcal şi 411 kcal!

Cantitatea de proteine din 100 grame produs variază între 19 grame şi 25 grame!

Numai la 3 din 10 mărci se menţionează cantitatea de fibre din 100 grame produs, aceasta variază între 28 grame şi 40,6 grame!

La 7 din 10 mărci cantitatea ambalată variază între 50 grame şi 100 grame!

La 3 din 10 mărci de pudră de cacao alcalinizată nu se menţionează aditivii folosiţi/corectorii de aciditate!

Numai la 3 din 10 mărci se menţionează ţara/regiunea de origine a boabelor de cacao (Republica Dominicană, Africa de Vest, Spania)!

Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică din anul 2005 cu o activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC) din anul 2005, a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor „Atenție la etichetă!”, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora.

Experţii APC au realizat o analiză a 22 de mărci de pudră de cacao comercializate în magazinele marilor rețele comerciale. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-a avut în vedere, în primul rând,  identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs pe baza informațiilor menţionate pe ambalajul fiecărei mărci de pudră de cacao. În cele 22 de mărci analizate s-au identificat 3 aditivi alimentari, cunoscuţi sub denumirea de corectori de aciditate, după cum urmează: E501i – carbonaţi de potasiu, E 524 – hidroxid de sodiu şi E 525 – hidroxid de potasiu. Totodată, s-au analizat şi celelalte informaţii prezentate de fiecare producător pe ambalajul produsului.

Pudra de cacao este rezultatul măcinării masei de cacao din care s-a extras o parte a untului de cacao (grăsime specifică boabelor arborelui de cacao – cacaotier, Theobroma cacao). Pudra de calitate superioară are un conținut de unt de cacao de peste 20%; sortimentele modeste (cum sunt cele lăudate ca fiind „sănătoase“ au circa 10-12 %). Conținutul de unt de cacao din pudră este parte a etichetei (ex. Panama 20/22, Peru 10/12 etc). Cantitățile cele mai mari de pudră de cacao (de calitate medie) vin din Africa; din statele Americii Centrale vine cacao superioară și mai scumpă.

„În perioada contemporană există două tipuri de pulbere de cacao: cacao naturală și cacao alcalină/alcalinizată sau „olandeză“. Pudra naturală are un nivel de pH cuprins între 5,3 și 5,8, (pH acid), gust amărui și astringent, aromă intensă, culoare maron deschisă roșietică, luminoasă, efect antioxidant viguros. Pulberea alcalinizată se obține din boabe spălate în soluție alcalină – carbonat de potasiu, dar și hidroxid de sodiu (e mai rapid, mai ieftin…) și este mai închisă la culoare, mai puțin acidă (pH 6,8…8,2), adică neutră chimic, este mai solubilă (mai comodă în diversele utilizări), are aromă mai diminuată și cu proprietăți antioxidante mai reduse. Voga dietelor alcaline, intens promovată în ultimii ani de elitele lumii, care a declanșat un interes similar furibund și în rândul maselor de consumatori, a prilejuit accentuarea interesului pentru pudra de cafea alcalinizată. Dintre numeroasele efecte pozitive ale consumului de cacao pe care producătorii și comercianții le clamează se regăsesc: aportul de magneziu și resveratrol benefice pentru corp, reglarea metabolismului glucozei, susținerea ficatului, pancreasului și a sistemului circulator, susținerea unei bune stări de spirit și a unei greutăți corporale normale etc.  Consumatorii trebuie să știe, pe lângă aceste lucruri, că fiecare organism este unic, că are o mare capacitate de adaptare (atunci când este sănătos și neexpus la excese – cum sunt cele care urmăresc alinierea la mode și tendințe gastronomice neprietenoase) și că are reacții corecte față de situațiile care produc stres.” Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.

„Hidroxidul de sodiu (NaOH) cunoscut și sub denumirea de sodă caustică este un aditiv alimentar (E524) care se folosește în industria alimentară ca regulator de aciditate și antiaglomerant, scopul folosirii acestui aditiv în pudra de cacao, în principal, fiind de prelungire a termenului de valabilitate.” Inginer chimist Adela Balea, expert APC.

 

 

„Din păcate, acest produs a fost denaturat prin înjumătăţirea conţinutului de unt de cacao din compoziţia acestuia şi prin alcanizarea acestuia, respectiv adăugarea până la doi corectori de aciditate. Analiza realizată de experţii APC a scos în evidenţă faptul că există o concurenţă acerbă pe piaţa pudrei de cacao din România, iar bătălia finală se dă la raft prin intermediul preţului. Totodată, 8 din 10 consumatori de pudră de cacao fac alegeri în funcţie de preţ şi nu au cunoştinţe despre modul în care se verifică calitatea acestui produs. La alegerea unei mărci de pudră de cacao de calitate superioară trebuie să avem în vedere ţara de origine a boabelor de cacao, de preferat din America de Sud, Centrală sau de Nord şi să evităm pudra de cacao alcalinizată cu conţinut redus de unt de cacao.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte Asociaţia Pro Consumatori.

Cremă tartinabilă cu 0,01% alune de pădure!

Cremă Tartinabilă

Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică cu o activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor „Atenție la etichetă!”, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora.

Experţii APC au realizat o analiză a 20 de mărci de cremă tartinabilă cu  alune de pădure și cacao comercializate în magazinele marilor rețele comerciale.Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. Experții APC au realizat analiza informațiilor de pe eticheta celor 20 de mărci de creme tartinabile, prilej cu care au fost constatate următoarele:

Cremă Tartinabilă  în compoziția cremelor tartinabile de cacao cu alune de pădure s-au identificat următoarele ingrediente: zahăr, zahăr din trestie de zahăr, ulei vegetal de palmier, ulei de rapiță, ulei de floarea soarelui, ulei de cocos, pudră de cacao, maltodextrină, lapte praf,  zer dulce praf, lactoză, amidon de grâu, făină de grâu, pulbere de albus, lecitină, sare, aromă de alune, acid citric, poliricinoleat de poliglicerină.

–  numai la una din patru mărci de crema tartinabilă de alune de pădure și cacao NU se folosește ulei de palmier. Uleiul de palmier supus temperaturilor ridicate eliberează esteri glicerici şi alte uleiuri şi grăsimi nocive care s-au dovedit cancerigene în studiile realizate pe animale de laborator. Totodată, uleiul de palmier este una dintre sursele vegetale bogate în grăsimi saturate(în procent de 50%) care nu sunt deloc benefice pentru sănătatea inimii şi cresc colesterolul.

–  una din două creme tartinabile de cacao cu alune conține arome, acest termen generic nu oferă informații cu privire la natura acestora.

–  una din 10 creme tartinabile de cacao cu alune conține aromă de alune.

–  cantitatea de grăsimi din cremele tartinabile variază între 28,2 grame și 63,4 grame per 100 grame produs.

–   cantitatea de zahăr din cremele tartinabile variază între 43,1 grame și 63,4 grame per 100 grame produs.

–  cantitatea de proteine din cremele tartinabile variază între 1,4 grame și 8,3 grame per 100 grame produs.

–  cantitatea de fibre din cremele tartinabile variază între 0,1grame și 3,7 grame per 100 grame produs.

–  valoarea energetică per 100 grame produs variază între 330 kcal și 572 kcal.

– cantitatea de alune de pădureCremă Tartinabilă din cremele tartinabile variază între 0,01 grame și 17 grame per 100 grame produs. La 4 din 10 creme tartinabile cantitatea de alune de pădure din compoziția acestora este mai mică de 5 grame per 100 grame produs.

– cantitatea de pudră de cacao cu conținut redus de grăsime variază între 3,4 grame și 9,8 grame per 100 grame produs.

– prețul unui borcan de cremă tartinabilă variază între 4,35 lei și 31,99 lei.

Rezoluţia Parlamentului European din 4 aprilie 2017Cremă Tartinabilă referitoare la uleiul de palmier și defrișarea pădurilor tropicale (2016/2222(INI) atrage atenția Comisiei Europene cu privire la următoarele aspecte: întrucât cererea de uleiuri vegetale în general va crește, se remarcă faptul că 73 % din despăduririle realizate la nivel mondial sunt cauzate de defrișarea terenurilor pentru produse agricole de bază, iar 40 % din toate despăduririle sunt cauzate de conversia la plantații de monoculturi de palmier la scară largă, iar, potrivit estimărilor, cererea de ulei de palmier se va dubla până în 2050. Parlamentul European reamintește Comisiei Europene că Malaysia și Indonezia sunt principalii producători de ulei de palmier, cu o producție estimată de 85-90 % din producția mondială. Din anii ’70 până acum, 90 % din creșterea producției de palmieri pentru ulei este concentrată în Indonezia și Malaysia. Parlamentul European reamintește Comisiei Europene că uleiul de palmier reprezintă aproximativ 40 % din comerțul mondial cu toate uleiurile vegetale și că Uniunea Europeană, cu aproximativ 7 milioane de tone pe an, este al doilea importator la nivel mondial.

„Crema tartinabilă de cacao cu alune de pădure este un produs care se folosește în bucătăria oricărui restaurant în meniul căruia există clătite, dar la fel de mult este folosită și de către părinți la prepararea unor prăjituri/torturi sau clătite. Din păcate, majoritatea producătorilor  folosesc în compoziția acestui produs cantități insignifiante de alune de pădure, de la 0,01% până la 5%, respectiv de pudră de cacao, între 3,4% și 5%, restul compoziției fiind reprezentată de zahăr, 12 lingurițe la 100 grame, ulei de palmier, acid citric, amidon de grâu, arome și alte extracte sub formă de pulberi. Le recomand consumatorilor atunci când cumpără acest produs să nu cadă în capcana prețurilor mici, a denumirilor și imaginilor cu alune de pădure, și să aleagă doar creme tartinabile Bio, în compoziția cărora nu există ulei de palmier, iar toate celelalte ingrediente provin din agricultura ecologică.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC

Lapte ecologic de capră îmbunătăţit cu E 331!

Lapte Ecologic

Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică cu o activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor „Atenție la etichetă!”, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora.

Experţii APC au realizat o analiză a laptelui de capră comercializat în magazinele marilor rețele comerciale pentru a demonta mitul cu privire la faptul că alimentele ecologice nu conţin aditivi alimentari. Din păcate, s-au găsit doar două mărci de lapte de capră, una națională (Olympus), iar cealaltă adusă din Germania.

Capra (numită de români „vaca săracului“) a fostLapte Ecologic dintotdeauna apreciată pentru avantajele pe care le oferă mai ales celor fără posibilități materiale consistente. Este un animal social, deși se adaptează și situației de una singură, este nepretențioasă la hrană, productivă (dă cel puțin un litru de lapte pe zi timp de peste 200 de zile pe an; rasele de lapte dau cel puțin doi litri de lapte zilnic), fată cel puțin un ied la începutul primăverii încă din al doilea an de viață, este rezistentă la boli, dă și fibre textile (mai puțin decât oaia, dar bine apreciate). Trăiește în medie circa 15 ani, apoi poate fi sacrificată oferind o carne de bună calitate. Emulsionarea laptelui de capră este superioară, grăsimea din lapte rămânând o perioadă mai lungă de timp sub formă de globule mici decât în laptele de vacă. Se apreciază că laptele de capră nu trebuie omogenizat (tratament de uniformizare dimensională prin micșorare a particulelor de grăsime). Din mai multe puncte de vedere, laptele de capră este mai apropiat de laptele de mamă decât laptele de vacă, ceea ce a determinat în rândul mamelor concepția largă că este mai potrivit pentru consumul de către copii. Caprele sunt ființe mobile, curioase și călătoare, hrănindu-se din părți superioare ale plantelor (muguri, boboci de floare și flori, lăstari), situație care se reflectă în valoarea biologică superioară a laptelui lor. Acest considerent alimentează opinii entuziaste ale unor consumatori și specialiști care găsesc în laptele de capră cheia unor vindecări miraculoase, sau materie primă neîntrecută pentru cosmetice fel de fel, sau ingredientul minune de la micul dejun care asigură o sănătate de invidiat, tinerețe fără bătrânețe etc.

„Laptele de capră este relativ apropiat de compoziția laptelui de mamă (având totuși mai multe proteine și fiind mai puțin dulce decât laptele de mamă, dar având grăsime cam la fel: 3,8% laptele de capră, 4,0% laptele de mamă). Laptele de capră are mai puțin colesterol decât laptele de vacă. Mulți consumatori au remarcat că laptele de capră prezintă o digestibilitate mai bună decât laptele de vacă, fără stres metabolic, iar produsele din lapte de capră ar fi mai bine tolerate de corpul omenesc. Multe opinii se dispută pe tema adecvării laptelui de capră nemodificat ca hrană pentru sugari. Dintre adversarii ideii de a folosi lapte de capră pentru sugari se remarcă observația că lipsa acidului folic din laptele de capră (dar existent în laptele de mamă) generează probleme pentru copiii privați de suptul la sân. Se poate concluziona cu deplin temei că ființa umană beneficiază de certe avantaje ale hrănirii cu lapte de capră (mai ales dacă animalele trăiesc și în libertate, hrănindu-se natural), cu condiția să se bucure la începutul vieții de porția de lapte de mamă.„Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.

 

 

“Firesc ar fi ca produsele ecologice să nu conțină aditivi alimentari, însa realitatea este cu totul alta. Cel mai bun lapte de capră atât din punct de vedere organoleptic, dar şi din punct de vedere al nutrienţilor continuţi şi al beneficiilor aduse organismului este laptele de capră nestandardizat, cel care nu a fost prelucrat prin extragerea unui procent de grăsime din compoziția acestuia. Din păcate, 99% dintre cei care consumă frecvent lapte de capră nu ştiu să facă diferenţa, pe baza informaţiilor trecute pe etichetă, între un lapte standardizat şi unul nestandardizat, aşa cum îl dă capra.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.