Asociația Pro Consumatori (APC) – Vocea consumatorilor din România, organizație de utilitate publică, statut obținut prin H.G. nr. 1106/2005, organizație cu activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor (www.apc-romania.ro), membru în Organizația Europeană a Consumatorilor din anul 2005, singura organizație de consumatori din România calificată să introducă acțiuni în justiție în baza Directivei nr. 1828/2020 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor (https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/romania_country_fich_en_2.pdf, a luat act act cu surprindere de mesajul noului președinte al ANPC – domnul Horia-Miron Constantinescu, drept pentru care îi recomandă acestuia următoarele măsuri:
- Stabiliți o relație de colaborare cu asociațiile de consumatori, care potrivit legii sunt singurele entități neguvernamentale care apără drepturile și interesele economice ale consumatorilor. În ultimii 15 ani niciunul din foștii președinti ai acestei instituții importante a statului român nu a reușit să înțeleagă rolul asociațiilor de consumatori în îmbunătățirea nivelului de informare și educare a consumatorilor. Din păcate, nici în mesajul dvs de pe contul personal de Facebook nu menționați asociațiile de consumatori. Fără susținerea și sprijinul asociațiilor de consumatori nu puteți face nimic palpabil în zona informării și educării consumatorilor!
- Abrogați circulara ANPC nr.962/01.02.2021 care-i obligă pe comisarii șefi de la conducerea celor 8 comisariate regionale pentru protecția consumatorilor să trimită sesizările Asociației Pro Consumatori către Direcția Generală de Control și Supraveghere Piață reprezentată de domnul Paul Silviu Anghel – Director General, iar pe cei 42 de comisari șefi adjuncți de la conducerea Comisariatelor județene pentru protecția consumatorilor să trimită sesizările pe care le primesc de la Asociația Pro Consumatori către comisariatele regionale pentru protecția consumatorilor de care aparțin. Această circulară blochează activitatea comisariatelor. În situația în care veți avea în vedere acest aspect veți îmbunătăți activitatea de control din cadrul structurilor teritoriale ale autorității și, totodată, veți da încredere comisarilor din teritoriu în capacitatea acestora de a rezolva sesisările consumatorilor și ale asociațiilor de consumatori.
- Îmbunătățiți formularul de reclamații de pe site-ul ANPC, care are 17 rubrici de completat, iar unele dintre acestea sunt inutile pentru procesul ulterior de analiză al reclamațiilor, fapt ce-l face dificil de completat pentru consumatorul mediu informat.
- Renunțați la înființarea de adrese de email dedicate așa ziselor Comandamente, gen energie@anpc.ro sau bf@anpc.ro. Prin folosirea acestor adrese de către consumatori, aceștia au avut surpriza neplăcută să constate că sunt obligați să trimită aceeași sesizare către două adrese de email ale ANPC. De exemplu, la sesizările trimise de Asociația Pro Consumatori către adresa de email energie@anpc.ro dedicată Comandamentului pentru energie, am primit următorul răspuns: “Vă informăm că, pentru a se analiza situația privind factura dumneavoastră, este necesar să formulați o reclamație pe site-ul anpc.gov.ro. În secțiunea formular de sesizare online veți găsi toate detaliile privind documentele necesare.” La sesizările Asociației Pro Consumatori din luna noiembrie 2021 trimise pe adresa de email bf@anpc.ro nu s-a primit răspuns nici până la această dată.
- Organizați urgent o conferință video cu comisarii șefi ai comisariatelor regionale, comisarii șefi adjuncți ai comisariatelor județene și cu reprezentanții asociațiilor de consumatori pentru a stabili împreună modalități de colaborare în vederea îmbunătățirii activității de informare și educare a consumatorilor prin acțiuni comune menite să reducă tensiunea socială existentă în acest moment urmare a creșterii alarmante a facturilor la energie electrică și gaze naturale.
Asociațiile de consumatori reprezintă oglinda autorităţilor, nu există pentru ele o imagine mai obiectivă decât cea generată de aceste organizaţii. Asociațiile de consumatori completează deficitul de informaţie a consumatorilor referitor la produsele (serviciile) existente pe piaţă. Ele sunt cele mai în măsură să identifice nevoia de informare, educare şi consultanţă a consumatorilor, deoarece au fost create de către consumatori pentru consumatori.
Mălaiul (făina de porumb) este produs de morărit obținut prin măcinarea boabelor de porumb. Trebuie să cunoaștem faptul că materia primă cel mai des folosită în zilele noastre este porumbul furajer, cu aport nutrițional inferior porumbului de consum (soiul porumb sticlos). Acesta din urmă este o sursă importantă de vitamine A, B1, B2, B6, E și PP. Dieta vestică sau dieta ”abundenței”, cum mai este denumită, este săracă în aceste vitamine, din cauza înalt-procesării industriale prin care se elimină din produs nutrienți esențiali (vitamine naturale, minerale organice, aminoacizi, antioxidanți, enzime), ceea ce conduce inevitabil la consumul unor alimente ”goale” din punct de vedere nutrițional și evident la carențe mineral-vitaminice cu efecte negative pe termen lung – boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer, oboseală cronică, tulburări cognitive (demența, boala Alzheimer).
Alte categorii de mălai (gold, alb, zaharat etc.) provin de la soiuri de porumb care imprimă cerealei culoare, gust și unele trăsături care le fac deosebite, foarte apreciate în arii locale. O problematică nouă este legată de OMG: porumbul face parte din plantele care au fost masiv supuse testelor de modificare genetică. În România, din păcate, s-au acceptat în ultimele decenii numeroase experiențe (și s-au cultivat mari suprafețe) cu altfel de soiuri și unii consumatori au temeri față de posibilele efecte ale consumului de mălai cu modificări genetice.
„Mălaiul, un aliment banal la prima vedere, considerat ca neavând un mare impact asupra sănătății, poate avea totuși relevanță atunci când este utilizat în cantități mari, pe o perioadă lungă de timp. Este un aliment care se folosește frecvent în bucătăria autohtonă sub diverse forme (cea mai cunoscută fiind mămăliga), dar și ca materie primă pentru alte produse precum pufuleții, fulgii de porumb, chipsurile de mălai.
„Făcutul mămăligii are unele trăsături etnogeografice: moldovenii pun mălaiul în apa fierbinte și sărată tot deodată și apoi fierb mămăliga molcom, la foc mic spre mediu, mestecând numai spre sfârșit. Oltenii, în schimb, grăbiți în toate, fac mămăligă pripită: în apa sărată clocotindă, pun treptat mălai mestecând continuu și la foc iute. Mămăliga moldovenească se face în circa jumătate de oră, cea pripită se face în circa 10 minute.
“Mălaiul este un produs caloric, cu o valoare energetică ridicată, care variază între 342 kcal la mălaiul degerminat şi ajunge până la 396 kcal la mălaiul integral.