Asociaţia Pro Consumatori (APC), organizaţie de utilitate publică, statut obţinut prin H.G. nr. 1106/2005, organizaţie cu activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor (www.apc-romania.ro), membru în Organizaţia Europeană a Consumatorilor din anul 2005, singura organizaţie de consumatori din România calificată să introducă acţiuni în justiţie în baza Directivei nr. 1828/2020 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor (https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/romania_country_fich_en_2.pdf), a transmis ANPC-ului în cursul acestei dimineți următoarea Notificare:

„Asociatia Pro Consumatori vă solicită să ne comunicaţi următoarele informaţii de interes public:

1. Denumirea mărcilor de oţet falsificate retrase de la comercializare;
2. Denumirea celor două fabrici de oţet din judeţul Buzău în cazul cărora aţi dispus suspendarea activităţii pentru o perioada de 6 luni, respectiv închiderea definitivă;
3. Denumirea mărcilor de oţet comercializate sub brand propriu, pentru marii retaileri cash & carry care activează pe piață;
4. Denumirea mărcilor de oţet în cazul cărora nu s-a menționat pe etichetă prezența acidului acetic în compoziţia acelor oţeturi, respectiv buletinele de analiză care atestă acest lucru;
5.  Denumirea mărcilor de oţet în recipientele cărora există acelaşi produs şi cum se numeşte producătorul care a realizat acest lucru.
6.  Denumirile magazinelor în care s-au comercializat mărcile de oţet falsificate, precum şi căror retaileri aparţin aceste magazine.
7. Clarificări cu privire la amenzile contravenţionale aplicate celor două societăţi comerciale, cunoscut fiind faptul că în comunicatul de pe site-ul instituţiei se menționează faptul că s-au aplicat amenzi în valoare totală de 20.000 lei, în timp ce în mass-media naţională au apărut informaţii cu privire la  aplicarea unor amenzi în valoare totală de 64.000 lei.
   

Prezenta notificare are ca temei legal aspecte referitoare la transparență și confidențialitate din normele europene şi naţionale aplicabile activităţii de control.”

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor trebuie să asigure accesul la rezultatele activităților de control la un nivel al transparenței cât mai ridicat.

În acest scop, informațiile pe care le deține cu privire la mărcile de oțet falsificate și societățile comerciale implicate în fraudarea acestui produs trebuie să fie făcute publice în cel mai scurt termen posibil.

Consumatorii trebuie să aibă acces la informațiile esențiale privind activitățile de control ale ANPC și eficacitatea acestor acțiuni de control. Informațiile care constituie un secret profesional includ doar date cu caracter personal şi cele care ţin de tehnologia de fabricaţie, aspect despre care nu poate fi vorba în acest caz unde s-au descoperit două fabrici în care se falsifică oţet.

Numai accesul consumatorilor la informații detaliate (mărci, ambalaje, etichetare) despre alimentele falsificate și societățile comerciale (denumiri, rețea de distribuție) care fabrică astfel de produse îi pot ajuta pe aceștia să evite achiziția de produse alimentare falsificate în procesul ulterior de cumpărare. Totodată, ANPC trebuie să sesizeze organele de cercetare penală pentru ca astfel de practici de producție și comerciale frauduloase să fie eliminate din viața economică a țării.

„Acțiunile de control ale ANPC-ului fără a face cunoscut consumatorilor denumirea mărcilor falsificate și denumirea producătorilor au efect zero pentru consumatori. Amenzile aplicate de ANPC celor care falsifică alimente sunt insignifiante pentru aceștia raportat la câștigurile lor din astfel de activități!

O amendă de 10.000 lei nu-i va descuraja în veci pe falsificatori! De cele mai multe ori aceste amenzi nu sunt plătite de societățile comerciale pentru că ANPC nu transmite la ANAF procesele verbale de contravenție în vederea încasării sumelor respective de către stat.

Conform raportului de audit realizat de Curtea de Conturi a României privind activitatea ANPC pentru perioada 2015 – septembrie 2019, valoarea totală a amenzilor aplicate de ANPC pentru această perioadă a fost de 376,8 milioane lei (a se vedea pagina 23 din raportul Curții de Conturi), iar suma încasată de statul român a fost de 75 de milioane lei!  Acest lucru a fost posibil pentru că ANPC nu a notificat ANAF cu privire la procesele verbale de contravenție care nu au fost atacate de agenții economici în termen de 15 zile, respectiv hotărârile judecătorești rămase definitive și favorabile ANPC! Din păcate, NU a răspuns nimeni de cele 300 de milioane de lei care NU au fost încasate de statul român în cei 6 ani!” conf. univ. dr. Costel Stanciu, Preşedinte APC

Producătorii de alimente nu protejează copiii din Europa faţă de reclamele care ridică în slăvi alimentele nesănătoase: acesta este rezultatul unei anchete desfăşurate de Organizaţia Europeană a Consumatorilor – BEUC (Asociația Pro Consumatori este membru din anul 2005), ca parte dintr-un proiect iniţiat de dna. profesor Amandine Garde, de la Universitatea din Liverpool. În urma dovezilor ample că auto-reglementarea marketingului produselor pentru copii nu funcţionează, asociaţiile de consumatori cer noi reguli emise de Uniunea Europeană.

Obezitatea şi kilogramele în exces afectează unul din trei copii din Europa. Numeroase instituţii, printre care Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au atras atenţia asupra influenţei puternice pe care tehnicile de marketing a alimentelor nesănătoase o au asupra copiilor şi a modului cum ei preferă anumite alimente. Cu toate acestea, nu există reglementări la nivelul Uniunii Europene care să facă ordine în marketingul adresat copiilor.

Singurul instrument ar fi o iniţiativă a companiilor alimentare (denumită EU Pledge) prin care ele se angajează să aplice anumite restricţii în cadrul campaniilor de promovare. Dar rezultatele anchetei BEUC prezintă o serie de serioase deficienţe a acestui angajament:

• Criteriile nutriţionale sunt prea slabe: produsele considerate acceptabile pentru a fi propuse copiilor au un conţinut mult mai mare de nutrienţi problematici (zahăr, sare), faţă de nivelul recomandat de autorităţile sanitare;
• Programele TV de mare audienţă sunt folosite pentru reclame, în ciuda faptului că sunt urmărite de mulţi copii;
• Regulile subestimează tacticile de marketing folosite în lumea digitală şi fizică;
• Firmele încalcă propriile reguli fără probleme, iar procesul de soluţionare a plângerilor este încet, ceţos, inconsistent şi prea îngăduitor.

În lumina acestor neajunsuri izbitoare, organizaţiile de consumatori solicită:

• Interzicerea publicităţii online pentru alimentele nesănătoase;
• Interzicerea între orele 6 şi 23 a reclamelor TV care promovează alimente nesănătoase pentru copii;
• Interzicerea folosirii de tehnici de marketing adresate copiilor prin ambalajele produselor alimentare (de ex. personaje din desene animate sau mascote).

Doamna Monique Goyens, director general al BEUC, a făcut următoarele comentarii:

„încă o dată, auto-reglementarea se prezintă ca o metodă care nu este capabilă să interzică reclamele adresate copiilor. Implicarea industriei alimentare prin înţelegeri voluntare nu serveşte decât să-i liniştească pe cei care reprezintă autorităţile şi astfel să câştige timp, iar copiii noştri sunt asaltaţi de reclame care promovează alimente nesănătoase, în fiecare zi. Ancheta noastră, desfăşurată în 10 ţări din Europa, a identificat o gamă largă de tactici folosite de companiile alimentare.

Fie că este vorba despre o invitaţie la dans, lansată de o băutură carbogazoasă pe Instagram, fie că este vorba de plasarea pe furiş a unei reclame la biscuiţi într-un joc video, sau de un poster cu o reclamă pentru fast-food existent lângă un loc de joacă, este cu totul imposibil ca aceștia să nu bage în seamă reclamele care promovează alimente pe care ar trebui să le mănânce doar la unele ocazii.

Omniprezenţa reclamelor atât de insistente ajung să-i convingă pe copii că este normal să bea cola în loc de apă sau să ronţăie un pachet de crochete în loc de un măr. Ştiind puternica influenţă a reclamelor pentru alimente asupra copiilor, paralel cu adevărata epidemie de obezitate, factorii politici nu-şi mai pot ascunde capul în nisip. Marketingul pentru alimentele nesănătoase nu va face decât să se extindă dacă nu se iau măsuri imediate.”

Doamna Amandine Garde, profesor de drept la Universitatea din Liverpool, a adăugat: „există un consens pe plan internaţional că auto-reglementarea, de la industrie către industrie a eşuat, să-i protejeze pe copii faţă de efectul marketingului produselor alimentare nesănătoase. În lumina naturii trans-frontaliere a acestui marketing este inacceptabil ca Uniunea Europeană să rămână într-o atitudine pasivă de peste două decenii. Acest proiect reafirmă argumentul că, pentru a fi eficiente, reformele legislative trebuie să fie bazate pe dovezi şi nu pe încrederea dogmatică şi rău plasată în virtuţile auto-reglementării”.

„Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă ai unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce şi alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. Deci, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. În general, produsele destinate copiilor sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții în nutriție și medicii pediatri nu recomandă folosirea alimentelor bogate în carbohidraţi în alimentația copiilor.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Raportul complet, în limba engleză, se poate citi AICI.