Zâmbet de împrumut

Curge sufletul.
Tăciuni s-aprind,
mi-e inima ca o văpaie
și mă taie.
Lacrimile un izvor vor,
căci au secat pe chipul cu privirea-n zbor.
Dar n-are cine să le-audă. În pridvor e doar un actor.
Joacă rolul unui pictor cu un penel nemuritor.

Zâmbet                                                                                                 Sursă foto: pinterest.com
Schițează de zor pe chipul răpitor, un zâmbet uimitor,
răpit întâmplător, de la un privitor.
Îl văd, îl fur, și-mi zic:
E doar cu un împrumut, chipul să mi-l alint.
Las lacrimile să-mi spele chipul…
Nu există chip mai curat decât cel spălat de lacrimi.
Privesc zâmbetul prin clepsidra care scurge timpul.
E-o minune ce dispune dar nu spune că va apune.
E de împrumut…pentru o zi.
Curge sufletul.
De el prind zâmbetul
și deodată aud sunetul
penelului pe care îl mișcă artistul.
E-o liniște apăsătoare. O străbate
un zâmbet de împrumut ce răzbate
pe chipul pe care nimic nu se zbate.
E un zâmbet ca un soare pe un cer senin.
E un gând feminin pe care îl anin
de zâmbetul acesta divin.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *