Peste Puteri

Te răscolesc în inimă prin vis.
Te scot din mine prin vorbe.
Arunc fărâme din tine
Ce urlă în sufletu-mi în agonie
Și cad pe lespezile ude
Din Ziua de Apoi a gândului trezit din amorțire.
Mi-e greu. Peste Puteri. Dar mă aplec
Și te adun, petală cu petală.
Te recreez…ești chip cu ochii blânzi,
Cu buzele ca fraga, cu un surâs ca mierea.
Ești parfum de Iubire…
Prin mine treci…mă sfărâmi în mii de șoapte,
Care se răspândesc în zări albastre.
Să te cuprind aș vrea,
Dar trupul ți-e departe.
Peste Puteri de mine,
De-atingerea care tânjește
Să-ți simtă sufletul aproape.
Curge mirosul tău prin amintire,
Îl savurez și mă hrănesc
Cu stropul viu de iubire,
Care îmi inundă simțirea…
Peste Puteri.
Te scot, te-adun, te-așez la loc în inimă.
N-aș vrea. Dar totul este…Peste Puteri.

De asemenea, ai putea dori...

15 răspunsuri

  1. Raluca Anghel spune:

    Ce frumos ai scris. Imi merg mereu la suflet cuvintele tale

  2. illusion spune:

    Frumos 🙂 am citit versurile tale în autobuz, pe când la radio era „Hai vino iar în gara noastră mică”, cumva se potrivește…

  3. mayapink spune:

    Foarte frumoas, imi place cu scrii. Imi place sa citesc versurile tale.

  4. oanaroman91 spune:

    Minunate rânduri.

  5. M.C.Simon spune:

    „Te scot, te-adun, te-așez la loc în inimă.
    N-aș vrea. Dar totul este…Peste Puteri.”… Cat de frumoasa e poezia! Nu stiu de ce, dar m-a dus cu gandul inapoi la adolescenta. Multumesc pentru ceea ce ai starnit.

  6. Dana spune:

    Frumos si sensibil. Esti talentata.

  7. Iubirea este de multe ori preste puteri.

Lasă un răspuns la Irina Cristina Ţenu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *